Amețeala este un simptom comun, cu care se confruntă până la 30% din populaţia adultă, indiferent de vârstă, având multiple cauze posibile, de la lipsa de somn și deshidratare până la tulburări circulatorii sau afecțiuni neurologice. Atunci când vă adresaţi medicului, acesta are nevoie să poată analiza contextul în care apare starea de ameţeală, durata și manifestările asociate. Mai jos veţi regăsi principalele cauze dar şi ce să faceţi atunci când simţiţi că ameţiţi.
- Ameţeala – simptome caracteristice
Întrucât ameţeala poate fi confundată cu vertijul (senzaţia de învârtire a corpului sau a spaţiului înconjurător), starea de ameţeală nu implică, de obicei, o senzație de mișcare sau de rotire, ci se manifestă prin senzaţia de instabilitate, plutire şi cap uşor, tendinţa de leşin şi pierdere a echilibrului. Apare adesea când vă ridicați repede în picioare, după efort fizic sau pe fondul deshidratării, vara. Poate apărea și în cazul scăderii tensiunii arteriale, anemiei, anxietății sau, mai frecvent, în primul trimestru de sarcină, cu cauze precum modificările hormonale.
- Ameţeala – cauze posibile şi ce să faceţi pentru a preveni accidentările
Tulburări circulatorii și tensiune arterială scăzută
Una dintre cele mai frecvente cauze ale stării de ameţeală este scăderea tensiunii arteriale. Hipotensiunea ortostatică, de exemplu, apare atunci când o persoană se ridică brusc din poziția culcat sau șezând, iar organismul nu reușește să mențină fluxul sanguin suficient către creier. Rezultatul este o senzație de cap ușor, vedere încețoșată, amețeală sau chiar leșin.
Și tulburările de ritm cardiac sau afecțiunile vasculare pot reduce temporar oxigenarea creierului, provocând episoade de amețeală. În aceste situații, disconfortul poate fi însoțit de palpitații, transpirații reci sau slăbiciune bruscă.
Cum să acţionaţi?
Așezați-vă imediat în poziție șezând sau culcat pentru a evita căderea.
Ridicați picioarele deasupra nivelului inimii pentru a ajuta sângele să curgă înapoi către creier.
Evitați ridicarea bruscă. Ridicați-vă încet pentru a permite adaptarea, astfel: ridicaţi-vă lent din poziţia întins, prima dată în şezut, apoi în picioare, cu sprijin, pe cât posibil. Dacă starea de ameţeală apare sau nu dispare, aplecaţi-vă în faţă cu capul în jos şi menţineţi poziţia câteva secunde. Ridicaţi lent capul. Adresaţi-vă medicului dacă starea de ameţeala nu dispare după câteva minute sau reapare!
Probleme legate de circulația cerebrală
O circulație deficitară la nivelul creierului – cunoscută și ca insuficiență vertebro-bazilară – poate determina amețeli tranzitorii, mai ales la persoanele în vârstă. Aceste episoade pot fi accentuate de mișcările capului, de schimbările bruște de poziție sau de efort.
Ce să faceţi?
Faceţi mişcări lente, pentru a preveni episoadele de ameţeală. Efectuaţi exerciţii fizice uşoare, preferabil din şezut sau, cu sprijin, din picioare. Evitaţi să deveniţi sedentar, de teama ameţelii. Acest lucru vă poate chiar accentua problema.
Anemie și hipoglicemie
Când nivelul de hemoglobină scade, sângele transportă mai puțin oxigen către țesuturi. Anemia feriprivă este o cauză des întâlnită de amețeli, mai ales la femei, și se poate manifesta prin oboseală, paloare, palpitații și respirație accelerată.
De asemenea, scăderea glicemiei (hipoglicemia) afectează funcţiile creierului şi determină amețeală, tremurături, transpirație abundentă și senzație de slăbiciune.
Recomandări:
În cazul hipoglicemiei, aceste simptome dispar rapid după consumul unui aliment dulce sau a unei băuturi care conține glucoză. Staţi aşezat, până vă reveniţi. Anemia trebuie investigată medical, prin analize de sânge şi abordată atât prin dietă bogată în fier şi vitaminele din grupul B, cât şi, în cazul severe, medicamentos.
Deshidratare și dezechilibru electrolitic
O cauză banală, dar frecvent ignorată, este deshidratarea. Pierderea de lichide prin transpirație abundentă, vărsături, diaree sau simpla neglijare a consumului de apă duce la scăderea volumului circulant de sânge și, implicit, la amețeli. În astfel de cazuri, hidratarea corectă și aportul de săruri minerale (sodiu, potasiu, magneziu) pot ameliora rapid simptomele.
Ce puteţi face rapid?
Dacă suferiţi de ameţeli dimineaţa, ţineţi pe noptieră un pahar cu apă şi beţi cu câteva minute înainte de a vă ridica în picioare. Întotdeauna beţi apă sau băuturi cu electroliţi în timpul antrenamentelor fizice şi consumaţi 2 litri de lichide pe zi, în special vara. Rămâneți așezat sau întins până când amețelile trec, pentru a evita căderile.
Efecte secundare ale medicamentelor
Multe medicamente pot produce amețeli ca efect advers. Printre acestea se numără antihipertensivele, diureticele, sedativele, anxioliticele, antidepresivele și medicamentele anticonvulsivante, care afectează tensiunea arterială, sistemul nervos sau funcția urechii interne, provocând amețeli.
Cum puteţi acţiona?
În cazul în care amețeala a apărut după începerea unui tratament, discutaţi cu medicul curant, care vă poate ajusta doza sau recomanda o alternativă mai potrivită. Până atunci, nu faceţi mişcări bruşte şi ridicaţi-vă lent din pat sau din şezut.
Cauze neurologice și psihologice
Anumite afecțiuni neurologice, cum este boala Parkinson, pot fi însoțite de instabilitate la mers și amețeli, migrenele vestibulare pot da senzații de dezechilibru fără durere de cap evidentă, iar stresul, anxietatea și atacurile de panică sunt responsabile pentru senzaţii de ameţeală, mai ales la persoanele tinere.
Cum acţionaţi:
Evitați luminile puternice și stimulii stresanți.
Așezați-vă sau întindeți-vă pentru a vă simți în siguranță.
Exersaţi tehnici de respiraţie diafragmatică prin inhalarea aerului doar în abdomen şi expirul tot din abdomen, fără a ridica pieptul, si de respiraţie profundă, în câte 4-5 timp pe inspir, respectiv expir, pentru a calma sistemul parasimpatic.
Concentrați-vă pe respirația lentă și controlată și pe relaxarea mușchilor.
Tulburări ale urechii interne
Deși amețeala obișnuită se deosebește de vertij, uneori afecțiunile urechii interne pot produce senzații mixte de instabilitate, fără rotația caracteristică vertijului. Infecțiile virale, inflamațiile sau acumularea de lichid pot perturba temporar percepția echilibrului.
Programaţi un consult la medic, dacă suspicionaţi că ar fi vorba despre probleme la urechea internă.
- Ameţeala în sarcină
Ameţelile apar frecvent în timpul sarcinii, în special în primul trimestru, pe fondul schimbărilor hormonale, care determină relaxarea şi dilatarea vaselor sangvine, scăzând tensiunea arterială. Fluxul sangvin este încetinit, temporar, nu poate oxigena corespunzător creierul, provocând ameţeli. Schimbările metabolice şi cerinţele nutriţionale crescute, deshidratarea şi presiunea crescută a uterului asupra vaselor de sânge (din ultima perioadă a sarcinii) conduc deseori la stări de ameţeală şi chiar leşin.
Ce este de făcut:
- Ridicaţi-vă lent din pat, pe o parte, sau din şezut, cu sprijin.
- Hidratați-vă și mâncaţi porții mici și frecvente pentru a menține glicemia la un nivel constant.
- Evitați să stați întinsă pe spate în ultima parte a sarcinii pentru a preveni compresia venei cave.
- Poartă îmbrăcăminte şi încălţăminte lejeră pentru a evita restricționarea fluxului sanguin.
- Factori de stil de viață şi recomandări pentru a reduce frecvenţa şi intensitatea ameţelilor
Lipsa somnului, mesele neregulate, consumul excesiv de cafea, alcool sau fumatul pot accentua senzația de amețeală. Un stil de viață echilibrat, cu alimentație variată, hidratare corectă și odihnă suficientă, este esențial pentru menținerea unei stări generale bune. Dacă ameţelile se repetă, discutaţi cu medicul!
Chiar dacă nu sunt soluţii de moment, veţi găsi mai jos recomandări de alimentaţie şi stil de viaţă, care pot ajuta la reducerea frecvenței și a intensităţii amețelilor.
- Alimentele bogate în fier și vitamina B12 susţin capacitatea sângelui de a transporta oxigenul către creier, funcția nervoasă și formarea corectă a celulelor roşii. Acestea sunt: carne roșie slabă, ficat, pui, pește (ton, sardine), leguminoase (linte, fasole, năut), spanac, kale, semințe (sus, dovleac), ouă, lapte și produse lactate.
- Hidratare corectă: beți apă în mod regulat, înainte de a simți sete (nu așteptați semnalul corpului) şi evitaţi băuturile cu mult zahăr, cafeina excesivă sau alcoolul, care accentuează pierderea de apă.
- Evitaţi consumul de sare, alcool si cofeină în exces deoarece sarea favorizează retenția de lichide, alcoolul modifică compoziția lichidului endolimfatic, iar cofeina poate stimula eliberarea de cortizol (hormon al stresului) și poate avea efect vasoconstrictor, perturbând circulația cerebrală.
- Luaţi mese regulate, mici și dese, bogate nutritiv, pentru a vă stabiliza glicemia şi a vă menține aportul constant de nutrienți şi evitaţi mesele abundente înainte de culcare.
- Menţineţi un stil de viață general echilibrat şi sănătos, cu somn suficient (7-8 ore de somn pe noapte), exerciții ușoare și activitate fizică moderată (plimbări, yoga, exerciții de echilibru). De asemenea, învăţaţi să gestionați stresul, prin tehnici de relaxare, respirație profundă, meditație.
Surse:
Dizziness - Symptoms and causes - Mayo Clinic
Why Am I Dizzy? | Here are the 10 Common Causes of Dizziness
Feeling Dizzy: Causes, Symptoms, and When to Seek Medical Help
-crop_330_330.webp)
-crop_330_330.webp)
