Cum arată ambrozia și de ce aveți alergie la ea

Tot mai multe persoane suferă de alergie la ambrozie sau la alte buruieni, al căror polen are dimensiuni atât de mici, încât poate fi transportat de vânt pe distanţe de kilometri întregi. Simptomele pot fi uşor confundate cu cele ale unei viroze, cu atât mai mult cu cât perioada de alergie la ambrozie este la începutul toamnei, şi anume august – octombrie. Aşadar este important să ştiţi cum să recunoaşteţi ambrozia, simtomele alergice specifice, dar şi care sunt metodele de diagnostic, tratament şi prevenţie.

1. Ce este ambrozia și cum o recunoaştem

Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia) este o plantă invazivă răspândită masiv în special în zonele temperate din Statele Unite ale Americii şi Europa, devenind una dintre cele mai importante cauze de alergii respiratorii de la sfârșitul verii şi începutul toamnei. Este o buruiană foarte rezistentă la secetă, care se dezvoltă rapid pe terenuri nelucrate, margini de drumuri, șantiere sau terenuri agricole abandonate şi are un potential alergenic extrem de ridicat.

Din punct de vedere botanic, ambrozia este o plantă erbacee anuală, cu o înălțime între 50 cm şi 1 metru, frunze verzi, adânc crestate, cu aspect asemănător celor de pelin, motiv pentru care este adesea confundată cu acesta. Florile sunt mici, verzi-gălbui, grupate în inflorescențe dispuse la vârful tulpinilor, ce produc cantități impresionante de polen, extrem de ușor purtat de vânt pe distanțe mari.

Ambrozia nu este singura buruiană cu potențial alergenic. În aceeași perioadă de sfârșit de vară și început de toamnă, polenul altor plante precum pelinul (Artemisia vulgaris), diferite specii de graminee sau buruieni pot provoca reacții alergice similare. Aşadar încărcarea mare a aerului cu polenuri conduce la o potenţială sensibilizare în timp a populaţiei, cazurile de alergie la ambrozie şi buruieni fiind din ce în ce mai frecvente, chiar şi la persoane fără antecedente alergice. Expunerea anuală la cantităti mari de polen, alături de alţi factori potenţiatori, precum poluarea atmosferică şi mediul urban aglomerat poate duce la declanşarea reacţiilor alergice după chiar şi 3-4 sezoane.

2. Etapele de creştere şi înflorire ale ambroziei – când are loc producerea polenului

Ambrozia trece prin mai multe etape de dezvoltare pe parcursul unui an, iar recunoașterea timpurie a plantei este esențială pentru a o combate eficient. Ambrozia germinează şi răsare în aprilie-mai, iar la începutul verii se dezvoltă sub formă de arbust, cu frunze mari, adânc crestate și cu aspect de ferigă. Culoarea este verde intens, cu o ușoară tentă argintie pe partea inferioară. În iunie-iulie tulpina se alungește și devine robustă, putând ajunge la 50–100 cm, uneori chiar peste 2 metri, iar începând cu luna iulie apar inflorescenţele.

Perioada cea mai intensă a înfloririi este în luna august (Concediu fără alergie la polen? - Alphega), însă, în funcţie de condiţiile atmosferice: temperaturi înalte, secetă, vânt, poate produce polen chiar şi mai devreme. In perioada august-octombrie ambrozia eliberează cantități uriașe de polen în atmosferă. Polenul este fin, invizibil cu ochiul liber și poate fi transportat pe distanțe de zeci de kilometric, fiind dificil de depistat locul infestat cu ambrozie.

3. Simptomele alergiei la polenul de ambrozie

Alergia la ambrozie este determinată de reacţia exagerată a sistemului imunitar, care identifică proteinele din polen drept agenţi patogeni şi declanşează răspunsul inflamator alături de elibarea de histamină. Simptomele alergiei la polenul de ambrozie apar în perioada de iulie–septembrie, cu intensitate maximă la sfârșitul verii și începutul toamnei. Ele sunt similare cu cele ale altor rinite alergice, dar adesea mai supărătoare, pentru că polenul ambroziei este extrem de agresiv și se răspândește în cantități foarte mari.

Manifestări respiratorii

• Rinită alergică: strănut repetat, nas înfundat, secreții nazale apoase, mâncărime la nivelul nasului.
• Conjunctivită alergică: ochi roșii, lăcrimare excesivă, prurit ocular, senzație de nisip în ochi.
• Astm bronșic alergic: tuse seacă, respirație șuierătoare, senzație de apăsare în piept, dificultăți de respirație.

Manifestări cutanate și generale

• Prurit (mâncărime) la nivelul pielii, uneori urticarie.
• Oboseală, dureri de cap, tulburări de somn – cauzate de inflamația persistentă și de disconfortul simptomelor.

Starea generală poate fi major afectată, reducând calitatea vieţii, capacitatea de a desfăşura activităţile cotidiene, de a dormi sau de a se hrăni normal pentru persoanele sensibile la polenul de ambrozie.  

4. Reacții încrucișate alimentare determinate de alergia la polenul de ambrozie - Ce este sindromul de alergie orală (SAO)

Sindromul de alergie orală (SAO) este o formă mai ușoară de alergie alimentară, frecvent întâlnită la persoanele care suferă de rinită alergică, caracterizată prin mâncărimi şi inflamaţii la nivelul gurii şi gâtului.

Această alergie apare din cauza reactivității încrucișate dintre proteinele din polen și cele din unele fructe, legume crude sau nuci. Organismul confundă aceste proteine cu cele din polen, declanșând astfel o reacție alergică.

Nu toate persoanele alergice la polen dezvoltă SAO, iar sensibilitatea la alimente poate apărea după mulți ani de la debutul rinitei alergice. Astfel, un aliment consumat fără probleme în trecut poate începe să provoace disconfort ulterior.

Simptome tipice ale reacțiilor încrucișate:

• Mâncărimi/furnicături la nivelul gurii, limbii, buzelor sau gâtului;
• Uneori umflare ușoară a buzelor sau faringelui;
• Rareori reacții sistemice – de obicei, simptomele dispar după câteva minute.

Cele mai frecvente reacţii încruşiate ale alergiei la polenul de ambrozie şi consumul de fructe şi legume crude, cereale sau nuci, se întâlneşte la consumul de: pepene roşu şi galben, banană, țelină, castravete, dovlecel, anghinare şi seminţe de floarea soarelui. Întotdeauna spălaţi bine fructele şi legumele sau decojiţi-le, atunci când le consumaţi crude. Cel mai sigur mod de a evita reacţiile orale este prin fierbere sau coacere deoarece prepararea termică schimbă structura proteinelor.

5. Diagnostic și evaluare medicală în cazul alergiei la polenul de ambrozie

Stabilirea unui diagnostic corect este esențială pentru a diferenția alergia la polenul de ambrozie de alte cauze ale simptomelor respiratorii (precum răceala, sinuzita sau alte alergii). Medicul de familie vă poate oferi atât informaţii primare şi tratament simptomatic, cât si trimitere la medicul alergolog. Procesul de evaluare începe cu anamneza detaliată: medicul va întreba pacientul despre debutul și durata simptomelor, sezonalitatea lor (dacă apar constant la sfârșitul verii și începutul toamnei), severitatea manifestărilor și posibile antecedente familiale de alergii. De aceea este important să urmăriţi aceste aspecte în timp.

Examinarea clinică poate evidenția semne tipice: mucoasă nazală inflamată, secreții apoase, conjunctivită alergică, dar aceste elemente nu sunt suficiente pentru un diagnostic cert. De aceea, se recurge la teste alergologice specifice.

Cea mai utilizată metodă este testarea cutanată prick. Medicul alergolog va aplica pe piele picături care conțin extracte de alergeni (inclusiv polen de ambrozie), urmată de o mică înțepătură superficială. Dacă sunteţi sensibil, în câteva minute apare o reacție locală – o mică papulă roșie cu prurit – asemănătoare unei înțepături de țânțar. Testul este rapid, însă are o serie de limitări, întrucât nu este recomandat în plin sezon polinic, dacă pacientul se află sub tratament antihistaminic sau suferă de afecțiuni dermatologice extinse.

De aceea, cel mai sigur şi informativ test este analize de sânge pentru determinarea nivelului de anticorpi IgE specifici împotriva polenului de ambrozie.

6. Alergia la ambrozie – tratament, metode de prevenție și protecție

Tratamentul alergiei la polenul de ambrozie are mai multe obiective: ameliorarea simptomelor, prevenirea complicațiilor (precum astmul) și, pe termen lung, reducerea sensibilizării organismului. Este important să primiţi o terapie personalizată, în funcție de severitatea manifestărilor și de impactul lor asupra calității vieții.

Tratamentul medicamentos simptomatic (Kitul pentru alergiile de sezon - Alphega) în cazul alergiei la ambrozie nu vindecă alergia, ci controlează simptomele şi presupune:

• Antihistaminice orale – administrarea lor zilnică pe perioada de expunere reduce strănutul, secrețiile nazale și pruritul.
• Corticosteroizi intranazali – reprezintă tratamentul de primă linie pentru rinita alergică moderată și severă, acționând direct asupra inflamației mucoasei nazale.
• Decongestionante nazale – pot fi folosite pe termen scurt pentru nasul înfundat, dar nu se recomandă utilizarea lor mai mult de câteva zile consecutive.
• Picături oftalmice antialergice – sunt utile în conjunctivita alergică.
• Tratamentul astmului alergic – bronhodilatatoare și corticosteroizi inhalatori, la nevoie, sub supraveghere medicală.

Imunoterapia specifică (desensibilizarea) este singura metodă capabilă să modifice evoluția bolii alergice şi constă în administrarea progresivă, pe o perioadă de 3–5 ani, a unor doze controlate de extract de polen de ambrozie (sub formă de injecții sau picături/spray sublingual). Scopul terapiei este ca sistemul imunitar să se obișnuiască treptat cu alergenul și să reducă reacția exagerată. Imunoterapia este recomandată de către medicul alergolog, în funcţie de tipul de simptome şi rezultatele la analizele de sânge.

Cum putem preveni reacţiile alergice severe la polenul de ambrozie (Sezonul ambroziei – cum să te bucuri în aer liber - Alphega)

Deşi grăunţele de polen de ambrozie sunt extrem de mici, insesizabile si dificil de ţinut la distanţă, iată ce puteţi face pentru a preveni reacţii severe:

• Monitorizaţi nivelurile de polen prin aplicaţii realizate special pentru monitorizarea calităţii aerului şi prin verificarea website-urilor meteo. (Aplicaţii pentru măsurarea calităţii aerului şi a polenurilor - Alphega)
• Evitaţi ieșirile în aer liber la orele de vârf pentru diseminarea de polenuri (dimineața) şi atunci când sunt rafale de vânt.
• Menţineţi ușile și ferestre închise, iar pentru igienizarea aerului din interior utilizati aparate de filtrare şi purificatoare de aer, şi aparate de aer condiţionat cu filtre de polen (HEPA).
• Scuturaţi sau spălaţi hainele, pieptănaţi bine părul (dacă nu vă puteţi spăla pe cap) și faceţi duş la revenirea acasă.
• Purtaţi ochelari de soare sau de protecţie, chiar dacă este înnorat.
• Aspiraţi, ştergeţi praful şi schimbaţi aşternuturile, săptămânal.
• Periaţi cu regularitate animalele de companie, întrucât şi ele sunt purtătoare de polen, mai ales dacă le scoateţi la plimbare în aer liber.
• Dacă deţineţi un teren sau observaţi terenuri neîngrijite în zona în care locuiţi, aplicaţi măsuri sau alertaţi autorităţile locale şi solicitaţi igienizarea şi combaterea infestării cu ambrozie, chiar şi de 2-3 ori pe an.

Surse:

Ragweed Pollen Allergy | AAFA.org

Ragweed Allergies - Allergy & Asthma Network

Ragweed Allergy: Causes, Symptoms & Treatment

Oral Allergy Syndrome Symptoms, Diagnosis & Treatment | AAAAI