Alergia de sezon - cum recunoști gramineele, simptome, diagnostic și tratament

Alergia la graminee este una dintre cele mai frecvente alergii sezoniere. Aflați ce ierburi provoacă simptome, când începe şi care este sezonul de polen și ce puteți face pentru a reduce disconfortul.

Polenul de graminee este una dintre principalele cauze ale alergiilor respiratorii sezoniere (cu exacerbări ce pot determina, în timp, apariţia astmului) și ale conjunctivitei alergice. Polenul este produs în timpul perioadei de înflorire și poate fi dispersat în mediu de către insecte (polen entomofil) sau de către vânt (polen anemofil). Particulele responsabile pentru simptome la persoanele alergice fac parte de obicei din polenul anemofil, deoarece are dimensiuni suficient de mici pentru a pătrunde în căile respiratorii superioare.

BULINA/CHENAR: Cea mai frecventă sursă alergenă în Europa, ce începe să-şi facă simţită prezenţa încă din luna mai şi până spre finalul lunii iulie, este familia gramineelor, sau a ierburilor, deoarece este larg răspândită iar diferitele sale specii pot avea inclusiv reacții încrucișate consistente.

Ierburile sau gramineele sunt prezente peste tot, în oraşe, la ţară, pe marginea drumului, pe pajişti şi câmpii, iar uneori chiar ca plante ornamentale în curţi şi grădini. Aşadar, nu este de mirare că polenul lor ne poate crea probleme oriunde ne-am afla.

1. Ce sunt gramineele și cum le recunoaştem

Gramineele, ştiinţific Poaceae, sunt ierburile atât de răspândite peste tot. Aşadar este important să ştim cum le recunoaştem.

Gramineele sau ierburile au frunze lungi, înguste și subțiri, care de obicei cresc pe două laturi ale tulpinii. Frunzele sunt dispuse alternativ, adesea în formă de „bucle” la bază. Marginile frunzelor sunt adesea drepte, iar suprafața este netedă sau ușor „lanțată” (cu o nervură longitudinală proeminentă). Tulpinele gramineelor sunt de obicei goale pe interior și segmentate, având noduri și internoduri, sunt flexibile și pot crește de la câțiva centimetri până la câțiva metri înălțime, în funcție de specie. Florile sunt, adesea, greu de observat cu ochiul liber, sub formă de spice si foarte bogate în polen, iar fructele gramineelor sunt semințele, de obicei mici și cu o formă de cereală (de exemplu, grâu, secară).

Cel mai adesea se regăsesc pe pajiști, câmpuri, margini de drumuri, în curţile blocurilor, în parcuri, pe peluze si terenuri agricole. Cele mai comune specii sunt: golomăţ (Dactylis glomerata), şovar (Poa trivialis), viţelar (Anthoxanthum odoratum), raigras peren (Lolium perenne), păiuş de livadă (Festuca pratensis), timoftica (Phleum pratense), iarba de gazon sau zâzania (Lolium perenne) şi firuţa (Poa pratensis).

Gramineele – de ce sunt alergene, când apare și cât durează sezonul alergiei la graminee

Gramineele sunt alergene din cauza polenului pe care îl produc, ce conţine proteine, pe care sistemul nostru imunitar le poate interpreta ca pe factori patogeni şi declanşează răspunsul imun, ceea ce duce la simptome precum strănut, mâncărimi sau dificultăți respiratorii.

Aceste plante eliberează cantități mari de polen în aer, iar particulele sunt extrem de fine și ușor transportate de vânt pe distanțe mari. Astfel, ele pot provoca reacții alergice la persoanele sensibile, mai ales în lunile de primăvară și vară, când polenizarea este la apogeu.

Graminee sau ierburi – perioada de înflorire

În funcţie de poziţionarea geografică şi de altitudine, sezonul de înflorire este puţin diferit. Aşadar, dacă veţi merge la munte sau în ţări nordice spre final de iulie, le veţi găsi în sezon, însă în zonele mediteraneene şi cu altitudine joasă aceeaşi perioadă coincide cu finalul înfloririi, deci este posibil ca simptomele să fie mai uşoare.

Ierburile înfloresc la final de primăvară, de obicei începând din luna mai (uneori şi aprilie), iar florile elimină polen până în iunie-iulie. În nordul, centrul și estul Europei, perioada principală de înflorire a gramineelor durează de la începutul lunii mai și până la sfârșitul lunii iulie. În zona mediteraneană, înflorirea începe și se încheie de obicei cu o lună mai devreme (perioada activă pentru polenuri: mai-iunie). Polenizarea are loc cu aproximativ 2-3 săptămâni mai devreme la nivelul mării decât în regiunile muntoase. În general, în Europa, înflorirea ierburilor atinge apogeul în iunie, însă, polenul lor poate fi detectat, uneori, chiar și în septembrie. De asemenea, nivelul de polen din aer este mai mare dimineața devreme și seara.

2. Tipuri frecvente de graminee cu potențial alergen

Polenul de graminee conţine o serie de proteine, considerate alergene. Acestea sunt organizate în 11 grupuri (Phl p 1 – Phl p 12), pe baza structurii lor proteice şi a funcţiilor lor, cele din grupurile Lol, Poa, Phl p 1 şi Phl p 5 având cea mai ridicată rată de alergenitate şi sensibilitate: 90% sau 65-85%, unele dintre ele fiind comune tuturor gramineelor, iar altele prezentând reactivitate încrucişată, în special în cazul polenului de timoftică, golomăț şi păiuș. Astfel, persoane care sunt sensibile la un anumit grup de proteine din polenul de graminee pot dezvolta reacţii alergice şi la polenul de arbori sau buruieni, precum ambrozia.

Iată o structură pe subsecțiuni pentru cele mai importante specii:

2.1 Timoftica (Phleum pratense)

• Descriere: Plantă erbacee perenă, cu tulpină subțire și inflorescență cilindrică.
• Habitat: Se găsește în pășuni, fânețe și margini de drum, preferând solurile fertile.
• Alergen principal: Proteina Phl p 5, una dintre cele mai puternice alergene din polenul de graminee, dar si Phl p1 si Phl p 7.
• Sezon de polenizare: Din iunie până în septembrie.

2.2. Golomăț (Dactylis glomerata)

• Descriere: Iarbă perenă cu frunze late și inflorescență densă.
• Habitat: Crește în pășuni, zone montane și locuri umbroase de stepă.
• Alergen principal: Proteine din familia Dac g, care pot provoca alergii respiratorii.
• Sezon de polenizare: Mai - iulie.

2.3. Iarba de gazon (Lolium spp.)

• Descriere: Graminee perenă utilizată frecvent pentru gazon și pășuni.
• Habitat: Se dezvoltă bine în soluri umede și însorite, fiind cultivată intens.
• Alergen principal: Lol p 1, o proteină alergenică frecvent implicată în rinită alergică, dar si proteinde de tip Phl p.
• Sezon de polenizare: Mai - iulie.

2.4. Iarba câmpului (Dactylis glomerata)

• Descriere: Plantă perenă cu frunze lungi și inflorescențe grupate.
• Habitat: Se găsește în pășuni, margini de drum și zone temperate.
• Alergen principal: Proteine din familia Dac g, similare cu cele din golomat.
• Sezon de polenizare: Mai - iulie.

2.5. Păiuș (Festuca spp.)

• Descriere: Graminee perenă cu frunze înguste și inflorescențe sub formă de spic.
• Habitat: Se găsește în pășuni, zone montane și soluri nisipoase.
• Alergen principal: Fest p 1, o proteină alergenică frecvent implicată în alergii sezoniere, dar si proteinde de tip Phl p.
• Sezon de polenizare: Mai - iulie.

2.6. Pir (Agropyron spp.)

• Descriere: Graminee perenă invazivă, cu rizomi subterani și frunze înguste.
• Habitat: Se dezvoltă pe soluri fertile, dar poate coloniza și terenuri nisipoase.
• Alergen principal: Proteine din familia Agr p, care pot provoca alergii respiratorii.
• Sezon de polenizare: Mai - august.

2.7. Firuta (Poa pratensis)

• Descriere: Plantă erbacee perenă, cu frunze înguste și tulpini subțiri. Este o componentă importantă a pășunilor și gazonului datorită capacității sale de regenerare rapidă.
• Habitat: Se dezvoltă în zone temperate, preferând solurile fertile, bine drenate. Crește în pășuni, fânețe și pe marginea drumurilor.
• Alergen principal: Conține proteine alergenice din familia Poaceae, care pot provoca reacții alergice sezoniere.
• Sezon de polenizare: Mai - septembrie, cu vârfuri în lunile de vară.

3. Simptomele alergiei la polenul de graminee

Alergia la polenul de graminee poate afecta sistemul respirator, ocular, iar în cazul alergiei orale, poate provoca prurit şi disconfort la nivel bucal. Iată cum puteţi recunoaşte reacţiile alergice:

1. Simptome respiratorii superioare – Rinită alergică sezonieră (https://www.alphega-farmacie.ro/articole/alergii-si-astm/rinita-alergica)

• Nas: strănut repetitiv, mai ales dimineața, rinoree (secreții nazale apoase), congestie nazală (nas înfundat), prurit nazal (mâncărime intensă la nivelul nasului);
• Gât: prurit faringian (senzație de mâncărime în gât), ușoară durere sau disconfort la înghițire, mai ales din cauza secrețiilor postnazale.

2. Simptome oculare – Conjunctivită alergică

• Ochi: lăcrimare excesivă, ochi roșii și iritați, mâncărime intensă la nivelul ochilor, senzație de „nisip în ochi” sau ochi uscați.

3. Simptome respiratorii inferioare – Astm bronşic pe fond alergic (în cazuri moderate-severe)

• Plămâni: respirație șuierătoare (wheezing) şi dificultăți de respirație (dispnee), tuse uscată, persistentă, senzație de apăsare în piept.

4. Simptome sistemice

• Oboseală cronică sau scăderea capacității de concentrare
• Cefalee ușoară (dureri de cap asociate cu congestia nazală)
• Tulburări ale somnului (datorate respirației dificile sau pruritului ocular)
• Prurit cutanat în zonele expuse (https://www.alphega-farmacie.ro/articole/lifestyle-si-sanatatea-femeii/alergiile-sezoniere-si-urticaria-alergica)

5. Sindrom de alergie orală (în caz de reactivitate încrucișată cu alimente)

• Furnicături, mâncărimi sau umflături ușoare la nivelul buzelor, limbii sau gâtului
• Apare adesea la consumul de fructe și legume crude (ex: roşii, cartofi, pepene galben) la persoane sensibilizate la polen de graminee etc.

4. Reacții încrucișate alimentare - Ce este sindromul de alergie orală (SAO) (https://www.alphega-farmacie.ro/articole/alergii-si-astm/sindromul-de-alergie-orala)

Sindromul de alergie orală (SAO) este o formă mai ușoară de alergie alimentară, frecvent întâlnită la persoanele care suferă de rinită alergică, caracterizată prin mâncărimi şi inflamaţii la nivelul gurii şi gâtului.

Această alergie apare din cauza reactivității încrucișate dintre proteinele din polen și cele din unele fructe, legume crude sau nuci. Organismul confundă aceste proteine cu cele din polen, declanșând astfel o reacție alergică.

Nu toate persoanele alergice la polen dezvoltă SAO, iar sensibilitatea la alimente poate apărea după mulți ani de la debutul rinitei alergice. Astfel, un aliment consumat fără probleme în trecut poate începe să provoace disconfort ulterior.

Simptome tipice ale reacțiilor încrucișate:

• Mâncărimi/furnicături la nivelul gurii, limbii, buzelor sau gâtului;
• Uneori umflare ușoară a buzelor sau faringelui;
• Rareori reacții sistemice – de obicei, simptomele dispar după câteva minute.

Sunt frecvente reacţiile încruşiate ale alergiei la polenul de graminee şi consumul de fructe şi legume crude, cereale sau nuci, precum: roșii, cartofi, arahide, sfeclă, pepene roșu și galben, portocale, cereale (grâu, secară, ovăz, orz). Întotdeauna spălaţi bine fructele şi legumele sau decojiţi-le, atunci când le consumaţi crude. Prepararea prin fierbere sau coacere schimbă structura proteinelor, aşadar, cel mai sigur mod de a evita reacţiile orale este prin fierbere sau coacere.

5. Diagnostic și evaluare medicală în cazul alergiei la polenul de graminee

Diagnosticul alergiei la polenul de graminee începe cu o evaluare clinică atentă, care include atât discuția detaliată cu pacientul (anamneza), cât și efectuarea unor teste alergologice specifice. Este importantă identificarea exactă a polenului responsabil pentru apariția simptomelor, fie ele respiratorii sau cutanate, deoarece acest lucru permite personalizarea tratamentului și orientarea către opțiuni terapeutice adecvate, cum ar fi imunoterapia alergen-specifică, ce trebuie începută cu câteva luni înainte de apariţia polenului în aer.

Primul pas în diagnostic este reprezentat de testarea cutanată prin prick test, metoda standard utilizată în alergologie. Medicul alergolog aplică pe piele extracte alergenice standardizate (precum polenul de graminee și de anumite ierburi etc.) şi înţeapӑ superficial pielea pentru a determina un răspuns imun. În cazul existenţei unei sensibiliăți la alergen, se va forma o mică papulă rozalie în dreptul înţepăturii. Rezultatul este evaluat după 15–20 de minute, prin măsurarea diametrului papulei. Testul are avantajul unui timp de răspuns rapid și al unei sensibilități ridicate, însă necesită întreruperea antihistaminicelor cu câteva zile înainte şi nu se recomandă efectuarea sa în timpul sezonului alergic şi a manifestărilor specifice.

În situațiile în care testarea cutanată nu este posibilă (de exemplu, în prezența dermatitelor severe, a tratamentului medicamentos sau la copii mici), se recomandă determinarea IgE-ului specific din sânge. Acest test este mult mai precis, intrucât poate determina cu exactitate tipul de alergen care determină sensibilitate, poate fi efectuat în orice moment al anului, nu necesită întreruperea tratamentului și poate completa sau confirma diagnosticul clinic.

O etapă avansată de diagnostic este reprezentată de testarea moleculară (component-resolved diagnosis – CRD), care permite identificarea sensibilizării la nivelul moleculelor alergenice individuale. CRD este deosebit de util în evaluarea eligibilității pentru imunoterapie alergenică.

Consultul alergologic are un rol esențial în interpretarea corectă a testelor, în evaluarea clinică a simptomelor și în formularea unui plan terapeutic individualizat. Alergologul va corela simptomele cu expunerea sezonieră la polen, va identifica eventualele reacții încrucișate alimentare și va exclude alte cauze ale simptomelor (cum ar fi rinita non-alergică sau infecțiile virale), urmând să recomande tratament farmacologic (antihistaminice, corticosteroizi intranazali) și, acolo unde este indicat, inițierea imunoterapiei specifice (https://www.alphega-farmacie.ro/articole/alergii-si-astm/desensibilizarea-in-cazul-alergiilor), singura intervenție care modifică evoluția naturală a bolii alergice.

6. Alergia la polenul de graminee – tratament, metode de prevenție și protecție

Intrucât este dificil să vă protejaţi total de polenul ierburilor, care se poate ataşa de piele, poate pătrunde şi rămâne în păr, în haine precum şi în spaţiile interioare, pe suprafeţe şi în textile, vă recomandăm câteva metode de prevenţie a reacţiilor alergice severe. Alături de aderenţa la tratamentul prescris de medic (https://www.alphega-farmacie.ro/articole/alergii-si-astm/kitul-pentru-alergiile-de-sezon), cu antihistaminice orale, picături oftalmice şi corticosteroizi nazali:

• Monitorizaţi nivelurile de polen prin aplicaţii realizate special pentru monitorizarea calităţii aerului şi prin verificarea website-urilor meteo.
• Evitaţi ieșirile din casă la orele de vârf pentru diseminarea de polenuri (dimineața) şi atunci când sunt rafale de vânt.
• Menţineţi ușile și ferestre închise, iar pentru igienizarea aerului din interior utilizati aparate de filtrare şi purificatoare de aer, şi aparate de aer condiţionat cu filtre de polen (HEPA).
• Scuturaţi sau spălaţi hainele, pieptănaţi bine părul (dacă nu vă puteţi spăla pe cap) și faceţi duş la revenirea acasă.
• Purtaţi ochelari de soare sau de protecţie, chiar dacă este înnorat, iar masca vă poate ajută în filtrarea particulelor fine atunci când respiraţi.
• Aspiraţi, ştergeţi praful şi schimbaţi aşternuturile, săptămânal.
• Periaţi cu regularitate animalele de companie, întrucât şi ele sunt purtătoare de polen, mai ales dacă le scoateţi la plimbare în aer liber.
• Discutaţi cu medicul alergolog despre imunoterapia specifică.

Surse:

Poaceae pollen as the leading aeroallergen worldwide: A review - García‐Mozo - 2017 - Allergy - Wiley Online Library

g215 Phl p 5b | Thermo Fisher Scientific

WHO/IUIS Allergen Nomenclature Home Page

Timoftica alergie: simptome, complicatii, gestionare si prevenire - Med.Ro

https://www.medichub.ro/reviste-de-specialitate/alergologia/diagnosticul-molecular-in-bolile-alergice-respiratorii-induse-de-polenuri-id-2980-cmsid-99