Viața după Covid-19 - strategii de recuperare

Viața după Covid-19 - strategii de recuperare

O mare parte a pacienților vindecați de Covid-19, fie că au fost tratați în spital, fie că au luptat cu virusul pe cont propriu, rămân cu o serie de sechele atât fizice, cât şi psihice, indiferent de severitatea simptomelor. Necesitatea recuperării medicale post-Covid-19 se datorează efectelor inflamatorii pe care SARS-CoV-2 şi procesul de vindecare le au asupra organismului, precum şi a duratei în timp până la dispariția acestora. Studiile demonstrează că între 50% şi 80% dintre pacienți continuă să aibă diverse tulburări, chiar şi la 3 luni după ce virusul este complet eliminat din corp.   

Tulburări după Covid-19

În timpul bolii, dar şi după vindecare, medicii de familie pot oferi asistență medicală în timp real, în cazul în care apar simptome noi sau simptomele existente se agravează. Această recuperare, după Covid-19, poate necesita, deseori, susținere medicală. Cele mai des întâlnite simptome sunt: dureri şi slăbiciuni musculare, oboseală accentuată, dificultate de respirație, dificultăți mentale şi durere de cap, tulburări ale somnului, depresie şi anxietate, ce pot dura luni de zile.

Organe afectate de SARS-CoV-2

Plămânii, principalul organ afectat de noul coronavirus, prezintă o serie de distrugeri la nivelul alveolelor pulmonare, mici săculeți de aer ce permit schimbul de oxigen şi dioxid de carbon realizat între plămân şi sânge. Ca urmare a atacului viral şi a procesului de vindecare, acestea se cicatrizează, rezultând în probleme de respirație pe termen lung.

Pacienții vindecați de Covid-19 suferă leziuni de durată ale mușchilor inimii, observabile în testele imagistice, provocate de cheaguri de sânge. Acest lucru poate crește riscul de insuficiență cardiacă sau alte complicații cardiace în viitor.

Creierul este afectat direct sau indirect de virus, prin formarea de cheaguri de sânge ce pot provoca accident vascular cerebral şi alte complicații. De asemenea, persoanele tratate în unități de terapie intensivă, trec prin momente critice referitor la speranța de supraviețuire, ce pot provoca sindromul de stres post-traumatic, iar ulterior depresie și anxietate, precum şi deficiențe de concentrare sau de coordonare.

Strategii de recuperare după Covid-19

Recuperarea fizică şi psihică după Covid-19 este esențială, fără ea pacienții fiind în continuare extrem de vulnerabili în față oricărei boli. Spitalizarea şi efectele sale pot avea sechele pe termen lung, iar dacă efectele recuperării fizice sunt evidente, motivele pentru care recuperarea neuropsihică este la fel de importantă sunt: siguranța la locul de muncă, în manevrarea şi conducerea utilajelor şi a autovehiculelor, încrederea în sine, în capacitatea de a desfășura activități zilnice şi de a relaționa cu ceilalți.  

  1. Nutriție corectă. O mare parte a celor care suferă de sechele în urma Covid-19 au fost internați în unități de terapie intensivă şi tratați prin perfuzii. Boala, lipsa de mișcare şi imposibilitatea de a se hrăni normal, alături de alte comorbidități, au dus la o lipsă acută de elemente nutritive. Pe termen lung, această deficiență nutritivă poate deveni o problemă medicală, așadar, revenirea la o alimentație bogată nutritivă, susținută prin suplimente alimentare cu vitaminele C, D şi E, minerale calciu, fier, magneziu, seleniu şi zinc contribuie la întărirea sistemului imunitar, la refacerea musculaturii şi susținerea sănătății oaselor şi a aparatului cardiovascular.
  2. Relaxare mentală. Mulți pacienți aflați în recuperare după Covid-19 acuză dificultăți mentale, datorate stresului psihologic din timpul bolii sau a complicațiilor generate de intubare, accidente vasculare cerebrale etc. Similar, medicii, asistenții şi ceilalți lucrători din sistemul medical, trec prin perioade îndelungate de presiune psihologică. Aceștia necesită susținere din partea familiei, a apropiaților, şi chiar a psihologilor şi terapeuților, pentru a depăși stările de depresie, anxietate şi tulburări mentale datorate izolării, stresului, fricii şi a stigmatizării din partea societății. Ei pot apela la strategii de relaxare mentală precum: exerciții de respirație profundă, mindfulness, yoga şi meditație, convorbiri cu prieteni apropiați şi apelarea la servicii profesionale de terapie psihologică. 
  3. Recuperarea tonusului muscular. Imobilizarea la pat, febra, durerile musculare şi de cap, precum şi starea generală de rău duc la slăbirea musculaturii şi la dificultăți de mișcare. Se recomandă efectuarea de exerciții ușoare de îndată ce starea fizică permite, astfel: în prima săptămână câte 5 minute de 5 ori de pe zi, în a doua – câte 10 minute de 3 ori pe zi, iar în a treia – câte 15 minute de 2 ori pe zi. Exercițiile pot fi: respirație diafgmaticӑ, doar la nivelul abdomenului, genuflexiuni cu așezare pe scaun, ridicări de picioare şi genunchi, cu sprijin pe mâini, ridicarea şi încrucișarea mâinilor, ridicare pe vârfuri, cu sprijin pe mâini, exerciții de echilibru.
  4. Redresarea respirației. Este normal ca pe perioada bolii Covid-19  să apară dificultăți în respirație, care se vor prelungi şi după vindecare. Nu reprezintă un motiv de panică, dar necesită o serie de acțiuni pentru revenirea la normal: relaxarea corpului, cu respirații lente, fie în poziție întinsă, fie în șezut şi aplecat deasupra unei mese, ori cu coatele pe genunchi. Învățarea respirației diafragmatice: în poziție relaxată, inspirați cu o mână pe abdomen, astfel încât doar acesta să se ridice şi expirați, odată cu retragerea abdomenului. Repetați de câte 5 ori. Pauza de respirație este esențială ori de câte ori efortul de a respira în timpul unei activități devine prea mare: urcatul scărilor, exerciții fizice etc. Atunci este nevoie de o întrerupere şi o relaxare a musculaturii prin respirație lentă.
Produse
Articole similare
10 masuri de protectie impotriva coronavirus
Ce este coronavirusul?Coronavirus, sau COVID-19, este un nou tip de virus gripal, ce a debutat &icir...
Citeste
Ce este bine sa stim despre COVID-19
Dr. Virgil Musta, Șef Clinica Boli Infecțioase II la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din T...
Citeste
Masurile de prevenire a infectiei COVID-19
Dr. Virgil Musta, Șef Clinica Boli Infecțioase II la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din T...
Citeste
Cum afecteaza noul coronavirus intregul organism
Au trecut deja peste patru luni de când aproape întreaga umanitate se luptă cu ferocitat...
Citeste
Pasaport de imunitate Covid-19
În contextul restricțiilor impuse de autorități pentru a evita infectările în masă cu Co...
Citeste
Bolile cardiovasculare în contextul pandemiei COVID-19
Bolile cardiovasculare reprezintӑ, anual, principala cauzӑ de deces în România, cu o rat...
Citeste
Comandă