Stresul: Ce este de fapt?

Cei care se tem pentru stabilitatea locului de muncă sau care întâmpină probleme în cuplu, se expun riscului de îmbolnăvire. Stresul este expresia solicitării și a tensiunii din întregul organism. Stresul este o problemă cu largă răspândire în întreagă lume. Conform studiului Forsa realizat în Europa în anul 2013, dintre cele 1000 de persoane intervievate, 6 din 10 persoane se declară ca fiind stresate în mod constat. În segmentul de vârstă 35-45 de ani, aceste valori cresc la 8 din 10 persoane.

Fiecare al cincilea angajat se simte suprasolicitat de termenii de predare și de oboseală. Nici nu este de mirare. Trăim într-o societate competitivă, în care fiecare fereastră de timp este ocupată de o nouă sarcină. Pauzele de relaxare și detașare sunt întotdeauna prea scurte. De reținut, dacă ținem cont de faptul că persoanele fericite și echilibrate sunt mai puțin predispuse la boli .

Ce este stresul?

Stresul are o conotație negativă – ne plângem de el în viața cotidiană, în cea profesională și în vacanță. Există însă o diferență între „stresul bun” (Eustress) și „stresul negativ” (Distress). În situațiile de stres producem mai mulți hormoni precum adrenalina și cortizonul, care cresc tensiunea arterială – corpul intră în stare de alarmă. Acest fapt constituia un avantaj pentru înaintașii noștri. În situațiile de stres se mențineau alerți și luptau (sau fugeau).

Stresul constituie cu siguranță un risc pentru sănătate atunci când se înregistrează într-o măsură exagerată și când fazele de tensiune nu sunt urmate de pauze de relaxare. Frecvența, varietatea, durata și evaluarea personală a unei situații decid în ce măsură o situație este considerată stresantă (negativ). O persoană stresată simte că situația depășește puterea și capacitatea de a face față și se teme de consecințele negative. Consecințele stresului includ riscuri pentru propria sănătate, pentru adaptarea socială sau a performanței. Așadar, stresul reprezintă un dezechilibru între cerințele interne și externe adresate persoanei și posibilitățile persoanei respective de a reacționa la acestea. În mod obiectiv, acest dezechilibru nici nu ar trebui să se producă, însă persoana în cauză este de altă părere.

Stresul este peste tot

Multe situații pot provoca stres: frica existențială, șomajul, singurătatea, zgomotul, suprasolicitarea sau lipsa solicitării, deficitul de somn, teama de eșec, presiunea timpului, certurile. Un fenomen modern este cel numit „Fitness-Stres” – condiționat de sensibilizarea față de starea noastră de sănătate și sentimentul că suntem datori în timpul liber, să facem ceva pentru starea noastră de bine. Jonglam între exercițiile de forță, wellness și yoga, uitând să ne relaxăm.

Pe locurile de top ale situațiilor stresante se numără și concediile și zilele libere. În locul relaxării și a bucuriei, ne simțim constrânși, în loc să ne bucurăm de timpul petrecut împreună, ne certăm și discutăm în contradictoriu. Propriile așteptări și necesarul armoniei creează o presiune imensă.

Iată cum recunoașteți stresul

Fie că stresul este continuu sau revine la intervale scurte de timp – fără pauze suficiente de relaxare- ne poate afecta fizic și psihic. Iată câteva indicii tipice ale efectelor stresului:

Dureri de cap, insomnii
Tulburări cardiace
Dureri de stomac, diaree
Alergii
Crampe și stări de tensiune
Iritabilitate, stări de neliniște
Tulburări de somn
Extenuare până la burn out
Depresie

Stresul atacă sistemul imunitar, sistemul cardio-vascular, musculatura și producția de acizi gastrici. În cazul menținerii pe termen lung a situației de stres, eficiența sistemului imunitar scade, sistemul vascular și mucoasa stomacului sunt suprasolicitate și afectate, facilitând apariția ulcerului, a hipertensiunii arteriale. În cele mai grave cazuri se poate ajunge la diabet sau infarct. De aceea se recomandă apelarea la un medic pentru disconforturile care se mențin vreme îndelungată.

Multe persoane afectate de stres comit o mare greșeală. Nu vor să recunoască problema suprasolicitării, deoarece nu se potrivește cu imaginea persoanei cu o carieră de succes, a soțului sau a tatălui suveran. Primul pas al terapiei anti-stres: recunoaște-te pe tine și stresul tău personal! Puteți discuta acest aspect cu partenerul de viață sau un prieten apropiat: „Spune-mi, ți se pare că mă port diferit sau tensionat?”.

Sunteți nedrepți cu copiii? Vă răstiți din nimicuri? Odată recunoscută starea de stres, trebuie analizați factorii care o provoacă: „Ce anume mă stresează? Colegii, mașina nouă îmi face probleme, lipsa timpului liber sau așteptările mari pe care le am de la propria persoană?” Toate acestea trebuie analizate voluntar, înainte de a fi necesară intervenția de urgență a medicului. Situațiile stresante pot fi depășite în primul rând prin adresarea activă a factorilor de stres. Analizați-i și gândiți-vă cum i-ați putea evita. Există și medicamente de calmare a stresului, dar iată câteva recomandări nemedicamentoase care v-ar putea fi de ajutor:

Sfaturi împotriva stresului

Discutarea cu cei implicați a cerințelor și așteptărilor – fapt ce se aplică atât proiectelor profesionale cât și în familie, în concediu și zile libere
Delegarea sarcinilor
Evitați stabilirea unor așteptări prea înalte (în special față de propria persoană). Stabiliți în ce măsură este necesară atingerea obiectivului în materie de 100%.
Învățați să spuneți „Nu” și să nu îndepliniți toate dorințele celor din jur
Adresați și clarificați imediat tensiunile pentru a evita accentuarea acestora. Confruntați colegii nervoși sau ignorați-i.
Acceptați faptul că discuțiile în contradictoriu și conflictele zilnice sunt normale, inclusiv în timpul vacanței
Stabiliți pauze și posibilități de retragere pentru relaxare, nu vă supraîncărcați ziua cu termeni și predări
Ascultați îndeaproape ceasul interior (ex: soluționați sarcinile mai dificile în prima parte a zilei sau târziu după-masă când gradul de performanță este mai ridicat); Împărțiți timpul de lucru în așa fel încât să vă rămână suficient timp liber. Bucurați-vă din plin de zilele libere
Tratați cu grijă viața de familie și relațiile de prietenie
Planificați suficiente plimbări, activități sportive și somn
Acordați atenție alimentației sănătoase, echilibrate. Introduceți în planul meselor „mâncarea anti-stress”: Müsli, Papaya, Paprika, carnea de pui Bio

Cei care combat stresul în mod activ nu vor fi depășiți de situație. Prin combaterea activă a stresului ne referim la concentrarea asupra obiectivelor propriu-zise și evitarea aspectelor care ne afectează negativ.

Ca metodă de ajutor, puteți întocmi liste de verificare care să vă ușureze sarcinile și să vă ajute să monitorizați rezultatele. Planurile de lucru sunt și ele eficiente deoarece vă permit să structurați mai bine sarcinile individuale. Discutați cu ceilalți despre factorii care vă stresează. Nu evitați să solicitați ajutor competent din partea unui psihoterapeut de exemplu, atunci când simțiți că nu reușiți să ieșiți singuri din capcana stresului.

Metode pentru combaterea stresului

Este vorba de echilibrul dintre solicitare și detașare. Relaxarea conștientă este vitală. Multe persoane sunt de părere că stresul dispare de la sine. Însă cei care petrec timpul în fața televizorului, spre exemplu pot părea mai odihniți însă, de fapt, nu sunt.

Reabilitarea medicală a bolilor cardio-vasculare condiționate de stres, „relaxarea activă” joacă un rol din ce în ce mai important: pacienții învață să elimine stresul prin antrenamentul autogen, prin încordare și relaxarea musculaturii. Tehnicile meditative de respirație pot fi folosite cu succes în situațiile de stres: cei care se concentrează asupra respirației, reușesc să elimine gândurile stresante și influențele, obținând mici pauze de liniște.

De reținut: aceste metode de relaxare au un efect benefic asupra sistemului imunitar. Petrecerea timpului în familie, alături de prieteni, cunoscuți, muzica, dansul și mișcarea regulată sub forma plimbărilor și a altor activități sportive sunt metode eficiente de combatere a stresului.

Iată câteva metode anti-stres:

Remediile pe bază de plante obținute din valeriană vă vor ajuta să vă calmați. Stările depresive pot fi combătute cu sunătoare.
Uleiul eteric al melisei combate crampele și stările de nervozitate. Este benefic în special împotriva tulburărilor de somn cauzate de nervozitate și temeri. Combinat cu un mesaj, efectul de calmare este garantat.
Remediile florale Bach merită și ele încercate: Impatiens ajută împotrivă neliniștii, ulmul combate suprasolicitarea, iar verbena ajută în situațiile în care sunt necesare stări de liniște deosebită.
Acupresura presupune tratarea exclusiv cu mâinile. Prin aplicarea presiunii și a frecării anumitor punct din corp, se realizează un flux egal al energiei în corp. Acupresura este benefică și împotriva crampelor musculare, a durerilor de cap și a tulburărilor de concentrare, pentru depășirea stărilor de oboseală și accentuarea stării de bine.
Relaxările musculare progresive, antrenamentul autogen, yoga și celelalte tehnici de relaxare vă pot ajuta să depășiți mai ușor situațiile stresante.
Respirația calmă are efect pozitiv deoarece aduce oxigen și energie în corp.