Trigliceridele si impactul asupra diabetului

Trigliceridele si impactul asupra diabetului

Hipertrigliceridemia (HTG) este afecțiunea în care nivelul de trigliceride din sânge depăşeşte pragul de 200 mg/dl ajungând chiar până la 500 mg/dl sau peste. Trigliceridele sunt lipide responsabile cu degajarea de energie între mese, iar valoarea reală a acestora se observă în urma recoltării analizelor de sânge, după cel puțin 8 ore de la ultima masă. În funcție de stilul de viață, alimentație şi prezența altor afecțiuni ce necesită tratament medicamentos, acestea pot creşte contribuind la declanşarea bolilor cardiovasculare, a diabetului, a bolilor hepatice, pancreatitei sau chiar gutei. Diagnosticul HTG şi tratamentul corect vor determina reducerea valorii trigliceridelor în sânge şi normalizarea funcționării acestora, scăzând şi riscul de diabet.

Hipertrigliceridemia şi diabetul

HTG nu provoacă, în sine, diabet. În schimb, nivelurile crescute indică faptul că sistemul fiziologic de transformare a grăsimilor în energie nu funcționează corect. Acesta implică insulina, un hormon produs de pancreas, responsabil pentru metabolismul glucidelor la nivelul celulelor. Aici, atât zahărul, cât şi lipidele sunt transformate în energie. Însă, dacă nivelul de trigliceride este ridicat, acesta poate semnala rezistența la insulină, o afecțiune prediabetică în cadrul căreia organismul nu mai răspunde în mod adecvat la insulina existentă în sânge. În acest caz, este esențială analiza nivelului glicemiei. Nivelul crescut al glicemiei poate corela pozitiv cu un nivel crescut al trigliceridelor, fiind un semnal de alarmă asupra riscului de a dezvolta diabet zaharat de tip 2.

Cauze şi factori de risc

Cauze frecvente ale nivelurilor ridicate de trigliceride în sânge sunt consumul ridicat de carbohidrați, lipsa activității fizice zilnice şi consumul de alcool, acestea fiind determinante şi în cazul diabetului zaharat. Responsabile pentru HTG sunt şi o serie de medicamente, precum corticosteroiziiestrogenii, anticoncepționalele sau alte tipuri de hormoni. Pe de altă parte, există şi o serie de factori de risc ce pot contribui la prevalența celor două afecțiuni: factori genetici (rudele primare pot fi afectate de aceleaşi tipuri de dereglări), sindromul metabolic (prezența concomitentă a supraponderabilității, a tulburărilor metabolice, a hipertensiunii arteriale şi a rezistenței la insulină) sau, în cazul HTG, hipotiroidismul.

Tratament şi prevenție

HTG trebuie tratată cu rapiditate, pentru a scădea riscul de apariție a altor afecțiuni, precum bolile cardiovasculare sau diabetul, acesta din urmă afectând, în timp, funcționarea normală a receptorilor nervoşi şi capacitatea de mişcare. În funcție de nivelul de trigliceride din sânge se impune un tratament medicamentos, pentru a scădea şi menține la normal acest nivel, cu statine, fibrați, acizi graşi Omega-3 sau derivați de acid nicotinic. Tratamentul nemedicamentos, care ține şi de prevenția bolii, constă în dietă săracă în calorii, grăsimi şi carbohidrați, alături de renunțarea la consumul de alcool şi efectuarea de cel puțin 30 de minute de exerciții fizice zilnic.