https://www.alphega-farmacie.ro/campanii-de-preventie/vaccinare-hpv
Afecțiuni Afecțiuni

Varicela - ce trebuie să știm despre vărsatul de vânt

Anca Stănilă
de Anca Stănilă
Health Writer | 29 May. 2024
Varicela - ce trebuie să știm despre vărsatul de vânt
  1. Ce este varicela? Vărsatul de vânt şi virusul varicelo-zosterian

Varicela, cunoscută şi ca vărsat de vânt, este o infecție virală contagioasă cauzată de virusul varicelo-zosterian (VZV). Cele mai întâlnite simptome sunt reprezentate de erupția cutanată caracteristică, ce constă în mici vezicule pline cu lichid, care ulterior se rup și formează cruste, dar mai pot include: febră, oboseală, dureri de cap și pierderea poftei de mâncare. Varicela este mai frecventă la copii, fiind una dintre bolile copilăriei, dar poate afecta și adulții, mai ales dacă nu au fost vaccinați sau nu au avut varicela în copilărie.

Boala este foarte contagioasă și se transmite prin contactul direct cu veziculele sau prin aerul inhalat în timpul tusei sau strănutului. Deși majoritatea cazurilor se vindecă fără complicații, varicela poate fi periculoasă pentru persoanele cu sistemul imunitar slăbit, femeile însărcinate și nou-născuți. Vaccinarea este cea mai eficientă metodă de prevenire a varicelei pentru tinerii de peste 15 ani şi pentru adulţii care nu au avut boala, iar pentru copii este cea mai bună metodă de a preveni forme severe şi complicaţii.

  • Virusul varicelo-zosterian (VZV)

Virusul varicelo-zosterian (VZV) este un virus din familia herpesviridae, care este responsabil pentru două boli principale: varicela și zona zoster. Odată pătruns în organism, prin contact direct cu veziculele sau prin picături respiratori de la persoane infectate, el provoacă varicela sau vărsatul de vânt, după care rămâne dormant la nivelul celulelor nervoase. În anumite condiții, de obicei când sistemul imunitar este slăbit, VZV se poate reactiva și provoca zona zoster, o erupție cutanată dureroasă care urmează calea unui nerv. Zona zoster este mai frecventă la persoanele în vârstă și la cele cu sistem imunitar compromis. Deși multe persoane se recuperează fără probleme, VZV poate provoca complicații, cum ar fi infecții secundare, pneumonie sau probleme neurologice. La persoanele care dezvoltă zona zoster, durerea poate fi intensă și poate persista mult timp după ce erupția cutanată a dispărut (nevralgia postherpetică).

  1. Cum recunoaşteţi varicela: semne timpurii şi simptome comune ale varicelei

Vărsatul de vânt sau varicela se manifestă similar la copii şi adulţi, însă, în cazul adulţilor simptomele sunt mai severe, iar durata bolii poate fi mai lungă.

  • Simptomele varicelei la copii

Simptomele varicelei la copii pot varia în severitate, dar de obicei includ următoarele:

Erupția cutanată, ce apare inițial sub formă de mici pete roșii care se transformă în vezicule pline cu lichid transparent. Acestea debutează pe piept şi spate, iar în câteva zile pot acoperi întregul corp, mucoasele şi scalpul. Tind să apară în valuri, apoi se usucă sau se rup şi formează cruste.

Fazele erupţiei de vărsat de vânt durează aproximativ 10-15 zile, astfel: în primele 7 zile apar aproape zilnic sau o dată la două zile vezicule noi – pot apărea, în total, între 250 şi 500 de astfel de vezicule. Treptat, lichidul din interior se usucă sau veziculele se sparg şi se golesc. Cea de-a doua săptămână este caracterizată prin prezenţa crustelor, care nu trebuie îndepărtate, pentru a preveni apariţia cicatricilor.

Atenţie! Veziculele pot apărea şi pe mucoase: pleoape şi ţesut conjunctiv, mucoasa nazală şi bucală. Aşadar, cei mici pot resimţi durere în gât la înghiţire şi pot pierde pofta de mâncare şi interesul pentru a mânca, chiar şi preparatele preferate. Oferiţi-le alimente moi, neiritante, supe, fructe moi, apă şi ceaiuri pentru un aport nutrițional echilibrat şi hidratarea de care au nevoie.

Mâncărimea însoţeşte frecvent erupţia cutanată, însă nu se recomandă scărpinarea pielii afectate, întrucât poate duce la rănire şi suprainfecţie. În plus, ruperea veziculelor poate cauza cicatrici permanente. Utilizaţi soluţii mentolate disponibile în farmacii pentru a tampona pielea copiilor şi a ameliora mâncărimile.

Febra este prezentă în primele zile ale erupţiei, iar temperatura corpului crește, în general, între 38 și 39 de grade Celsius. Copiii pot părea mai obosiți decât de obicei și prezintă lipsă de energie şi stare de slăbiciune, uneori însoţită de dureri de cap, disconfort sau dureri musculare moderate.

Simptomele apar de obicei la 10-21 de zile după expunerea la virus. Deși varicela se vindecă, este important ca cei mici să fie izolați pentru a preveni răspândirea bolii. De asemenea, părinții trebuie să monitorizeze simptomele pentru a se asigura că nu se dezvoltă complicații, cum ar fi infecții secundare ale pielii sau pneumonie.

  • Cât dureaza varicela la copii?

Varicela este o boală extrem de contagioasă, primele simptome apărând după 10 până la 21 de zile de la contactul cu bolnavul. Perioada activă a bolii, în care apar vezicule noi, este de 5-7 zile, apoi, timp de încă 7 zile de la ultimul val, se menţin pe piele, formând, spre finalul perioadei, cruste. Vindecarea plăgilor şi desprinderea naturală a crustelor poate dura până la câteva săptămâni. Încurajaţi copii să nu se scarpine, deoarece cicatricile pot apărea atunci când cei mici zgârie veziculele, îndepărtează prematur crustele sau dacă rănile se infectează. Copiii sunt contagiosi cu minim 2 zile înainte de debutul erupţiei şi rămân contagioşi până când toate veziculele formează cruste.

  • Simptomele varicelei la adulţi

varicela adulti-min.jpg

Simptomele varicelei la tineri şi adulți sunt similare cu cele observate la copii, dar pot fi mai severe și pot duce la complicații mai frecvent. Adulţii şi tinerii cu vărsat de vânt pot avea următoarele simptome:

Simptome asemănătoare gripei, cum ar fi febră, oboseală, pierderea poftei de mâncare, dureri musculare, de cap şi chiar articulare, de asemenea, oboseală și stare de rău. Aceste simptome încep de obicei cu o zi sau două înainte de apariția erupției cutanate.

Erupția cutanată, similară cu cea la copii, ce începe ca pete roșii care se transformă în vezicule cu lichid. Acestea pot apărea pe tot corpul și devin ulcerații dureroase înainte de a se transforma în cruste. La adulţi pot fi mai numeroase şi pot deveni dureroase.

De asemenea, erupția cutanată provoacă mâncărime pe trunchi, față, scalp, axile, pe partea superioară a brațelor și picioarelor și în interiorul gurii.

La adulți, varicela poate declanşa febră mai mare și pe o durată mai lungă decât copiii, adesea cu peste 38 de grade Celsius. În unele cazuri, adulții pot dezvolta simptome respiratorii, cum ar fi tusea sau durerea în gât, deoarece virusul poate afecta sistemul respirator.

Varicela la adulți poate duce la complicații mai serioase, cum ar fi pneumonie, encefalită sau infecții bacteriene secundare. Din acest motiv, este esențial ca adulții cu varicela să fie monitorizați cu atenție și să primească îngrijiri medicale corespunzătoare. De asemenea, izolarea este crucială, pentru a preveni răspândirea virusului.

  • Cât dureaza varicela la adulți?

Perioada de maximă activitate a varicelei, la adulți, durează de obicei 5-10 zile, începând cu simptome virale, cum ar fi oboseală, febră, tuse și durere în gât, urmate de apariția erupției cutanate cu vezicule însoţite de mâncărime. Medicii recomandă de obicei tratamente antivirale, pentru a susţine sistemul imunitar să oprească multiplicarea virusului în organism.

Virusul se replică mai întâi în ganglionii limfatici, în timpul perioadei de incubație, care durează aproximativ 4-6 zile. După această perioadă, apar simptomele virale, la aproximativ 14-16 zile după expunere. Câteva zile mai târziu, virusul se diseminează prin organism prin vasele de sânge, ducând la formarea veziculelor de vărsat de vânt. Etapa finală a erupției cutanate este atunci când veziculele formează cruste, ceea ce dureaă câteva zile. În total, perioada bolii poate fi mai lungă cu aproximativ 5 zile, în medie, faţă de durata bolii la copii. Simptomele sunt mai severe, iar complicaţiile pot fi majore, inclusiv pneumonie, infecții bacteriene ale pielii, deshidratare, inflamație a creierului (encefalită), sângerare severă și infecție în fluxul sanguin (sepsis). Spitalizarea poate fi necesară pentru persoanele care se confruntă cu aceste complicații.

  1. Cum se răspândește varicela: transmitere și contagiune

Varicela este o boală foarte contagioasă și se poate răspândi prin picături respiratorii eliminate atunci când persoana infectată vorbeşte, tuşeşte, strănută, sau prin contact direct cu lacrimile unei persoane infectate, saliva sau lichidul din veziculele de varicelă.

Virusul se poate transmite și prin atingerea hainelor sau a lenjeriei de pat ce au fost încontact cu lichid din veziculele de vărsat de vânt. Persoanele cu varicelă sunt contagioase cu 1-2 zile înainte de apariția erupției cutanate până când toate veziculele au format crustă. Este important să evitați contactul cu persoanele care au varicela, pentru a preveni răspândirea virusului.

  1. Diagnosticarea varicelei: evaluare clinică și testare

Diagnosticul de varicelă se bazează pe simptome clinice, istoricul medical și, în unele cazuri, pe teste de laborator. De îndată ce observaţi simptome specifice vărsatului de vânt, contactaţi medicul de familie, care vă poate îndruma chiar şi la telefon. În cabinet, medicul va examina erupția cutanată și alte simptome asociate. Medicul va întreba despre istoricul medical al pacientului: expunerea recentă la cineva cu varicelă, antecedente de boală sau dacă a fost vaccinat împotriva varicelei. În cazuri neclare sau când diagnosticul clinic este dificil, se pot folosi teste de laborator pentru a confirma prezența virusului. Este important ca diagnosticul să fie pus cât mai curând posibil pentru a izola pacientul și a preveni răspândirea bolii la alte persoane.

  1. Tratatament pentru vărsatul de vânt: medicamente și îngrijire la domiciliu

Tratament pentru varicela este deseori doar unul simptomatic, principalele obiective fiind reducerea febrei, controlul mâncărimii și ameliorarea durerii, însă poate include şi medicamente antivirale.

Puteţi oferi bolnavului, adult sau copil, antipiretice și analgezice pentru a reduce febra și a ameliora durerea. Aspirina ar trebui evitată la copii, deoarece poate duce la complicații grave, cum ar fi sindromul Reye. Antihistaminicele pot fi de ajutor în ameliorarea mâncărimilor, iar cutanat puteţi utiliza soluţii cu calamina, mentol, și băile călduţe cu fulgi de ovăz, ce pot calma pielea iritată.

Oferiţi copiilor hrană uşor digerabilă, cu gust blând şi consistenţă moale, diverse lichide: supe, ceai, sucuri de fructe si legume, apă.

Pacienții cu varicela trebuie să fie izolați, pentru a preveni răspândirea virusului. Izolarea durează până când toate veziculele s-au transformat în cruste, de obicei aproximativ 10 zile după apariția primelor simptome.

Tratamentul antiviral, cum ar fi aciclovirul, va fi recomandat în cazuri severe sau la persoane cu risc crescut de complicații (de exemplu, persoane imunocompromise, femei însărcinate), pentru a reduce severitatea și durata bolii. Acesta este cel mai eficient dacă este administrat în primele 24-48 de ore de la debutul erupției cutanate.

Deși tratamentul varicelei este în mare parte simptomatic, prevenirea rămâne cea mai bună abordare. Vaccinul împotriva varicelei este eficient în prevenirea infecției și a complicațiilor asociate.

  1. Complicații ale varicelei: factori de risc şi persoane vulnerabile

Chiar dacă varicela este o boală obişnuită şi de aşteptat la copii, ce trece, de obicei, ușor şi fără a lăsa sechele, poate provoca şi unele complicații în anumite cazuri. Cea mai frecventă este infecția bacteriană secundară, cutanată, care poate fi cauzată de Staphylococcus aureus sau Streptococcus pyogenes. Alte complicații pot include pneumonia, encefalita (inflamația creierului), ataxia cerebeloasă (coordonare musculară defectuoasă), mielita transversală (inflamația de-a lungul măduvei spinării) și sindromul Reye.

Varicela poate provoca, de asemenea, probleme în timpul sarcinii, inclusiv sindromul congenital de varicelă, care poate duce la malformații congenitale la copil. De asemenea, poate provoca pneumonie la femeile însărcinate. De aceea, femeile însărcinate trebuie să aibă o mai mare atenţie în privinţa igienei mâinilor şi a contactului cu grupurile de copii, mai ales dacă nu au avut varicelă în copilărie. Adresaţi-vă medicului dacă sunteţi gravidă şi suspectaţi că aţi luat contact cu persoane infectate, pentru a primi îngrijiri medicale dedicate.

Persoanele cu un sistem imunitar slăbit, cum ar fi cele cu HIV sau cancer, prezintă un risc mai mare de complicații de la varicela. În aceste cazuri, virusul poate duce la infecții severe, cum ar fi pneumonia sau encefalita.

  1. Prevenirea varicelei: rolului vaccinării în prevenirea varicelei.

Vaccinul împotriva varicelei joacă un rol crucial în prevenirea şi virulenţa varicelei, o boală foarte contagioasă cauzată de virusul varicelo-zosterian (VZV). Acest vaccin este conceput pentru a proteja persoanele de contractarea varicelei prin stimularea răspunsului imunitar al organismului la virus. Vaccinul împotriva varicelei conţine o formă vie, dar slăbită (atenuată) a virusului, care este mult mai puțin virulent, dar încă determină sistemul imunitar să producă anticorpi pentru a se proteja. Persoanele care se vaccinează împotriva varicelei pot dezvolta imunitate la varicela, reducând riscul de infecție și complicațiile asociate acesteia. Vaccinul este recomandat copiilor, adolescenților și adulților care nu au avut varicela sau nu au fost vaccinați şi se administrează în două faze.

  1. Recuperarea după varicelă: la ce să vă așteptați și sfaturi de îngrijire ulterioară

Recuperarea după boală va fi mai uşoară dacă veţi continua un regim alimentar bogat nutritiv, cu alimente uşor digerabile şi blânde şi multe lichide. Protejaţi pielea şi zonele cu cicatrici împotriva radiaţiilor solare cu creme de protecţie cu minim SPF 30 şi evitaţi expunerea la soare în intevalul orar 10:00 – 16:00, până când cicatricile se estompează.

Aplicaţi creme cicatrizante şi protectoare, precum şi geluri cu silicon sau pe bază de aloe vera pe leziunile lăsate după căderea crustelor, pentru o perioadă de cel puţin 6 luni de zile, după boală. Acestea facilitează vindecarea pielii şi previn formarea de cicatrici inestetice.

 

Surse:

https://www.nhs.uk/conditions/chickenpox/

https://www.medicalnewstoday.com/articles/326178

https://www.rch.org.au/kidsinfo/fact_sheets/chickenpox_varicella/

https://www.verywellhealth.com/symptoms-of-chicken-pox-2634340

https://www.webmd.com/children/vaccines/chickenpox-varicella-vaccine

Anca Stănilă
Anca Stănilă
Health Writer

Anca este Health Writer, cu o experienţă de peste 4 ani în scriere de materiale despre sănătate, wellbeing şi fitness şi certificare în Medical Writing şi Inteligenţă Artificială. A absolvit Facultatea de Sociologie şi Asistență Socială, cu specializarea în Comunicare şi Opinie Publică. Se ghidează după principii de viaţă sănătoasă şi bunăstare fizică şi mentală. Colaborează cu Alphega Farmacie din anul 2019, este freelancer, pasionată de scris, călătorii, romane filozofice, utopii și fantasy.

Comunități