https://www.alphega-farmacie.ro/campanii-de-preventie/vaccinare-hpv
Afectiuni Afectiuni

Multirezistență: Bacterii și antibiotice

19 Dec. 2018
Multirezistență: Bacterii și antibiotice

La începutul anilor 70, părerea generală era că în curând, toate bolile infecțioase vor putea fi ținute sub control cu ajutorul antibioticelor. Cu toate acestea, în ultimii ani, cazurile de bacterii fatale par să se înmulțească, mai ales în spitale și cămine de seniori. Acestea sunt acele bacterii, împotriva cărora antibioticele obișnuite nu mai au nici un efect. Ne aflăm oare din nou într-o eră asemănătoare celei dinaintea descoperirii penicilinei?

Penicilina, primul antibiotic, a fost descoperită în anul 1928 de Fleming. Modul exact în care funcționează a fost descoperit de oamenii de știință abia în anii 50. De atunci, au fost create sute de antibiotice, care pot ataca diferitele tipuri de bacterii, precum penicilina, și acestea împiedică dezvoltarea peretelui celular sau distrug membrana acestuia, împiedică metabolismul bacteriilor sau activitatea acestora și atacă materialul lor genetic, sau le îngreunează dezvoltarea de strategii de apărare.

Un numitor comun al tuturor antibioticelor: nu sunt eficiente împotriva virușilor. Virușii au o structură deosebită comparativ cu bacteriile și un mod diferit de funcționare. Virușii pătrund în celulele umane și pot fi cu greu distruși, fără a ataca și organismul gazdă.

Bacteriile multirezistente – un pericol în creștere?

În ciuda progresului înregistrat în cercetare, bacteriile au descoperit modalitatea de a se apăra. Rezistența reprezintă arma lor, lipsa de reacție la antibiotice. Prin mutații, spre exemplu enzimele medicamentelor, acestea reușesc să reducă eficiența în așa măsură încât să devină inutile, sau să își adapteze peretele celular încât antibioticul să nu mai poată pătrunde.

Abia acum încep problemele: bacteriile se înmulțesc și se modifică la o viteză aiuritoare, putând să transmită rezistența și informația genetică modificată și altor bacterii.

Astfel, în scurt timp, tulpini noi de bacterii își pot perfecționa capacitatea de apărare în așa fel încât antibioticele devin inutile. Este posibil și ca anumite tipuri de bacterii să schimbe diferite informații genetice și să devină rezistente la mai multe antibiotice: multirezistența ca armă supremă.

Spitalele și căminele pentru bătrâni 

Bacteriile multirezistente se dezvoltă cu precădere în spitale, iar infecțiile preluate în spitale (infecții nosocomiale) sunt foarte greu de tratat. Motivele pentru dezvoltarea multirezistenței în spitale sunt variate, însă două puncte sunt cu adevărat relevante: pe de-o parte, în anii recenți s-au înregistrat numeroase progrese terapeutice pentru anumite afecțiuni (cum ar fi transplantul de organe), care însă sunt condiționate de medicamente care suprimă sistemul imunitar, și permit bacteriilor să se înmulțească.

În special în secțiile de terapie intensivă, sunt necesare măsuri prin care crește riscul ca în corpurile pacienților să ajungă aceste bacterii. Respirația mecanică, cateterul cardiac și pentru vezică, perfuziile, accesul la vene. Toate aceste măsuri – în ciuda unor reguli stricte de igienă, le oferă bacteriilor nenumărate posibilități de a pătrunde în organism.

Pericol sporit de contaminare în spitale 

Pe de altă parte, nici un spital nu este lipsit de bacterii: spațiile sunt foarte populate, în special de persoane suferinde, la care se adaugă personalul medical și persoanele aflate în vizită.

Aceasta înseamnă că pericolul de contaminare este cu atât mai mare, iar numeroși factori patogeni intră în contact și schimbă informații cu privire la rezistență. Bacteriile se regăsesc pe mâini, păr, pe instrumentele medicale, pe mesele de mâncare, pe clanțe, în rețeaua de apă și filtrare.

Căminele de bătrâni nu se confruntă cu o situație mai puțin gravă, iar atunci când un pacient se confruntă cu o boala infecțioasă, aceasta trebuie tratată. Tratamentul în sine poate conduce la o selecție a bacteriilor și la dezvoltarea unei rezistențe. În plus, antibioticele cu rază largă afectează și flora intestinală, astfel că bacteriilor le devine și mai ușor să se înmulțească și să se răspândească. Un adevărat cerc vicios, din care se poate ieși cu dificultate.

Bacteriile de acasă

Pe lângă clinici cu focare de infecții, există și alți factori care contribuie la scăderea în eficiență a medicamentelor. Deseori, sunt prescrise antibiotice împotriva unor afecțiuni care ar fi putut fi tratate cu mijloace naturiste sau împotriva cărora antibioticele nu sunt eficiente (infecții virale cum sunt răcelile).

Pentru mai multa siguranță, anumiți medici prescriu un antibiotic care atacă un spectru larg de agenți patogeni (antibiotic cu rază largă de acțiune), chiar dacă ar fi suficient un antibiotic cu o rază mai îngustă de acțiune.

Răspândirea rapidă a bacteriilor rezistente 

Trendul de prescriere frecventă și nespecifică a antibioticelor a condus la o creștere a rezistenței bacteriilor. Astfel, spre exemplu, în regiunea est-europeană, s-au răspândit agenții patogeni care cauzează apariția tuberculozei, împotriva căreia, terapia obișnuită cu o combinație triplă a devenit ineficientă. Deschiderea granițelor și călătoriilor tot mai numeroase au condus la răspândirea mai rapidă a agenților patogeni rezistenți.

În tot acest context, numeroșilor pacienți le facilitează adaptarea bacteriilor, prin întreruperea tratamentului cu antibiotice înainte de termenul prescris, de îndată ce se simt mai bine.

La momentul respectiv, agenții patogeni ,,obosiți” se pot reface și își pot îmbunătăți rezistența, iar data viitoare când vor fi administrate medicamentele, nu vor mai avea nici un efect. Același efect îl are și modificarea dozajului, fără recomandarea medicului.

Stații de epurare, vaci, etc.

Prin sistemul de canalizare din spitale, anumite bacterii rezistente ajung în stațiile de epurare. În ce măsură bacteriile rezistente sunt distruse în aceste stații, sau dacă își transferă genele rezistenței către alte bacterii inofensive din apă, nu putem spune, deoarece sunt încă necesare studii în acest sens. În acest ultim caz, în urma transferului genelor rezistenței, bacteriile ar ajunge din nou la oameni prin rețeaua de apă potabilă.

O certitudine o reprezintă administrarea necontrolată de medicamente în crescătoriile de animale. Nu numai în terapii, ci și ca măsură preventivă sau pentru stimularea creșterii, acestea conduc la dezvoltarea rezistenței de către bacterii, care ajung prin lanțul alimentar și în hrana noastră.

Chiar dacă există reglementări la nivelul Uniunii Europene începând din anul 2005, problema nu este rezolvată la nivel global. Spre exemplu, peste 40% din salmonella prezentă în carnea de pasăre este rezistentă la minim un antibiotic. Dacă ajungem să fim contaminați cu astfel de salmonella rezistentă, nu ar putea fi tratată cu antibiotic.

Celulele rezistente la antibiotic sunt folosite în ingineria genetică 

Un aspect mai puțin cunoscut: în ingineria genetică, celulele rezistente la antibiotic sunt folosite în scop de cercetare. Astfel de gene modificate sunt plasate în culturi tratate cu antibiotic. În timp ce celulele sensibile sunt distruse, supraviețuiesc cele modificate, cu gena dorită, care ajunge să transmită caracteristica nouă.

Ce bacterii sunt multirezistente?

Până acum sunt cunoscute la nivel mondial câteva bacterii diferite. Spre exemplu, în Europa Centrală și Europa de Est există pneumococii rezistenți la penicilină, care declanșează pneumonii.

Următorii agenți patogeni sunt considerați problematici:

  • Anumiți stafilococi care pot declanșa septicemii și pneumonii;
  • Enterococi care provoacă infecții renale, biliare și peritonite;
  • Anumiți agenți patogeni care pot fi relevanți pentru infecții pulmonare, abdominale sau renale, contractate în spital.

Bacterii MRSA

În clinici, bacteriile MRSA joacă un rol important. Aceste tulpini de Staphylococcus-aureus rezistente la meticilină, reprezintă o formă rezistentă de staphylococcus aureus, care se regăsește frecvent în nas, gât și intestin.

Devine problematic atunci când nu mai este sensibil la meticilină (derivat din penicilină) și nici la multe alte antibiotice, fiind greu tratabil în cazul plăgilor infectate. Pentru persoanele cu sistemul imunitar neafectat, bacteriile MRSA nu reprezintă o problemă.

Și enterococii rezistenți la vancomicina (VRE) joacă un rol tot mai mare în ultimii ani, în infecțiile intraspitalicești.

Speranță de vindecare?

Următorul lucru este sigur: cu fiecare medicament nou, bacteriile vor dezvolta un nou mecanism de apărare. Dezvoltarea poate fi însă controlată.

Următoarele măsuri sunt recunoscute la nivel mondial de medici, microbiologi și specialiști în igienă, pentru a ne putea asigura că antibioticele vor mai avea un efect și peste zece ani:

  • Măsuri stricte de igienă, în special în clinici, cămine de bătrâni;
  • Prescrierea limitată și specifică a antibioticelor, administrarea responsabilă a antibioticelor de către pacienți;
  • Restricționarea antibioticelor în zootehnie.

Cupru împotriva bacteriilor?

Există numeroase descoperiri interesante care promit continuarea luptei împotriva infecțiilor.

Astfel, se pare că anumite bacterii ar putea fi distruse cu ajutorul cuprului, și astfel s-ar opri și răspândirea bacteriilor multirezistente. O clinică din Hamburg a instalat în două secții, timp de mai multe luni, clanțe de cupru, întrerupătoare din cupru etc., iar numărul bacteriilor din spațiul respectiv a scăzut cu peste o treime față de spațiile cu armături din otel inoxidabil.

Comunități