https://www.alphega-farmacie.ro/campanii-de-preventie/vaccinare-hpv
Afectiuni Afectiuni

Ce este scarlatina: cauze, simptome, diagnostic, tratament

Anca Stănilă
de Anca Stănilă
Health Writer | 17 Apr. 2024
Ce este scarlatina: cauze, simptome, diagnostic, tratament

Ce este scarlatina

Scarlatina este o boală infecțioasă cauzată de bacteria Streptococcus pyogenes. Scarlatina se manifestă prin febră, durere în gât și o erupție cutanată caracteristică, de obicei roșie și cu aspect granular, care apare pe piept, în zona axilelor şi inghinal. Deși scarlatina poate fi întâlnită la orice vârstă, este mai frecventă la copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 15 ani şi durează aproximativ 2 săptămâni. Tratamentul implică de obicei antibiotic, pentru a combate infecția bacteriană, iar pacientul poate fi ajutat şi cu tratament simptomatic si remedii naturale.

Cauze și factori de risc în scarlatina

Principala cauză a scarlatinei este infecția cu bacteria Streptococcus pyogenes, care este responsabilă și pentru alte afecțiuni, cum ar fi faringita streptococică și amigdalita. Această bacterie este localizată în zona nazofaringelui, mai rar pe piele, şi poate fi transmisă prin contactul cu picăturile respiratorii ale unei persoane infectate în timp ce vorbeşte, râde, strănută sau tuşeşte sau prin contactul cu alimente şi obiecte contaminate.

Infecția se poate răspândi rapid în comunități, de aceea cel mai frecvent afectaţi sunt copiii aflaţi la grădiniţă sau la şcoală. Perioada de incubaţie este de 2-5 zile, însă persoana este contagioasă cu până la 6 zile înainte de începutul apariţiei simptomelor, aşadar foarte dificil de prevenit în mod conştient.

Contactul cu persoane infectate, igiena personală precară, focarele de scarlatină, precum şi un sistem imunitar slăbit reprezintă factori de risc majori în contractarea bolii.

scarlatina...jpg

Streptococcus Pyogenes: agentul bacterian responsabil pentru scarlatină

Streptococcus pyogenes, denumit și streptococ beta-hemolitic de grup A, este o bacterie Gram-pozitivă din genul Streptococcus. Este o bacterie patogenă, care produce boli precum faringita și scarlatina, dar se regăsește și în microflora normală a mucoasei nazofarinfgiene şi a pielii.

În scarlatină, Streptococcus pyogenes produce o toxină eritrogenă, răspândită în organism prin intermediul sângelui, ce determină apariţia febrei, a durerilor de cap, a vărsăturilor şi a erupţiei specifice.

Simptome în scarlatină

Principalele simptome în scarlatină sunt:

  • Febră ridicată, frisoane și stare generală de rău
  • Durere în gât și dificultate în înghițire
  • Inflamarea ganglionilor de la nivelul gâtului
  • Erupție cutanată caracteristică, roșie și granulară, care apare inițial pe piept şi axilar, și se răspândește apoi pe restul corpului
  • După aproximativ o săptămână, erupţia începe să se usuce, provocând descuamarea tegumentelor şi o senzaţie făinoasă în zonele afectate
  • Limbă albă la începutul bolii, ce devine roșie după câteva zile
  • Obraji roşii şi paloare în jurul gurii
  • Durere abdominală și vărsături (mai frecvente la copii)

Nu există diferențe semnificative între simptomele scarlatinei la copii versus scarlatina la adulţi. Este important să mergeţi de urgenţă la medic dacă suspectaţi prezenţa infecţiei, pentru un diagnostic corect şi demararea tratamentului, dar şi pentru preveni posibile complicaţii şi riscul de contagiune. 

Complicaţii ale scarlatinei

Complicațiile potențiale ale scarlatinei includ atât complicații supurative, cât și non-supurative. Complicațiile supurative apar din răspândirea sau agravarea infecției inițiale și pot include abces peritonsilar/faringian, otită medie, sinuzită, fasciită necrozantă, bacteriemie streptococică, meningită sau abces cerebral și tromboflebită septică a venei jugulare. Pe de altă parte, complicațiile non-supurative sunt mediate printr-un răspuns imun după ce infecția inițială se rezolvă și pot duce la afecțiuni precum febră reumatică acută, artrită reactivă poststreptococică, sindromul de șoc toxic streptococic, glomerulonefrită acută și tulburarea neuropsihiatrică autoimună pediatrică asociată cu streptococi de grup A. De aceea, administrarea tratamentului corect şi complet este esenţială în prevenirea complicaţiilor pe termen lung ale scarlatinei.

Scarlatina – cum se stabilește diagnosticul?

Diagnosticul scarlatinei se bazează pe simptomele caracteristice și poate fi confirmat printr-o serie de metode şi teste, inclusiv:

  1. Examen clinic: medicul poate identifica semnele distinctive ale scarlatinei, cum ar fi erupția cutanată caracteristică, gâtul roşu, inflamaţia ganglionilor limfatici şi limba încărcată sau roşie.
  2. Teste de laborator: testul rapid prin efectuarea de exsudat faringian cu rezultat în câteva minute, poate fi realizat pentru a identifica prezența bacteriei Streptococcus pyogenes în gât, dacă au trecut minim 4-5 ore de la ultimul consum de alimente si lichide. De asemenea, se poate efectua un exsudat faringian clasic, ce durează între 1 şi 3 zile şi poate fi însoţit de antibiogramă în cazul în care pacientul este alergic la penicilină, pentru a se stabili tipul de antibiotic pe care îl va prescrie medicul.  
  3. Analize de sânge: în unele cazuri, analizele de sânge pot fi efectuate pentru a detecta prezența infecției bacteriene și pentru a evalua nivelurile de globule albe și alți markeri ai inflamației.

Tratamentul standard în scarlatină

Tratamentul tipic pentru scarlatină implică utilizarea antibioticelor. Penicilina sau amoxicilina este de obicei tratamentul de primă intenţie pentru scarlatina cauzată de bacteriile Streptococcus de grup A. În cazurile în care pacientul are alergie la penicilină, pot fi folosite ca alternative o cefalosporină de prima generație, clindamicină sau eritromicină. Antibioticele joacă un rol esențial în tratarea scarlatinei prin reducerea duratei bolii, atenuarea simptomelor, prevenirea răspândirii bacteriei la alte persoane și minimizarea riscului de complicații grave, cum ar fi febra reumatică.

Tratamentul cu antibiotic are, de obicei, efect după primele 24 până la 48 de ore, însă este extrem de important să finalizați cursul complet de antibiotice, așa cum este prescris de medic, pentru a vă asigura că infecția este pe deplin tratată și pentru a reduce riscul de complicații și răspândire a bacteriei la alții.

Pentru a minimiza efectele adverse ale tratamentului cu antibiotic asupra florei intestinale, puteţi administra un supliment alimentar cu probiotice, recomandat de medic sau de farmacist, la o distanţă de minim 3 ore de administrarea antibioticului.

În timpul tratamentului se recomandă izolarea la domiciliu. Pacientul se poate întoarce în colectivitate după minim 24 de ore de la prima administrare de antibiotic sau de când au dispărut simptome precum febra, iar starea generală este una bună.

Tratament simptomatic şi remedii la domiciliu în scarlatină

Pentru gestionarea simptomelor scarlatinei, oferiţi copilului:

  • Apă şi lichide calde pentru hidratare blândă şi constantă
  • Alimente moi, cu gust plăcut, uşor de digerat, care nu irită gâtul
  • Iaurt şi kefir pentru protejajarea florei intestinale în timpul tratamentului cu antibiotic
  • Medicamente antipiretice sau antiinflamatoare pentru febră ridicată, dureri şi stare general de rău – dacă acestea se ameliorează ca urmare a administrării de antibiotic, nu sunt necesare şi medicamentele simptomatice
  • Pregătiţi o soluţie salinӑ călduță din 1/4 linguriță sare în 0,2 litri de apă caldă şi încurajaţi copilul sӑ facӑ gargarӑ.

Menţineţi un nivel mai ridicat de umiditate în camera copilului, cu ajutorul unui umidificator, în care puteţi picura câteva picături de ulei esenţial de lavandă, cimbru sau eucalipt, pentru efectulele calmante şi antibacteriene. Evitaţi iritanţi precum fumul de ţigară sau utilizarea soluţiilor de curăţare.

Imunitate specifică

Odată cu contractarea infecţiei şi cu vindecarea sa, organismul formează anticorpi şi capătă imunitate faţă de viitoare episoade de scarlatină din comunitate. Imunitatea este, astfel, specifică eritrotoxinei produse de streptococul beta-hemotoc de grup A.

Prevenirea scarlatinei

Măsuri cheie pentru prevenţia infecției cu Streptococcus Pyogenes, atât pentru părinţi, cât şi pentru copii. Este esenţial să transmiteţi copiilor aceste măsuri de prevenţie pentru a evita viitoare îmbolnăviri şi infecţii atât bacteriene, cât şi virale.

Bune practici de igienă:

Spălați-vă frecvent mâinile cu apă și săpun sau cu dezinfectant pentru mâini pe bază de alcool, în special înainte de a mânca sau de a pregăti mâncarea.

Acoperiți-vă gura și nasul cu un șervețel când tușiți sau strănutați și aruncați șervețele folosite în mod corespunzător.

Tușiți sau strănutați în partea superioară a mânecii sau a cotului dacă nu aveți la dispoziție un șervețel.

Spălați-vă bine mâinile timp de cel puțin 20 de secunde, mai ales după ce ați tușit, strănutat sau vă aflați în locuri publice.

Evitați contactul apropiat:

Stai departe de persoanele care au scarlatină sau faringite streptococice, ori alte tipuri de infecţii cu simptome vizibile.

Dacă sunteți infectat, evitați contactul strâns cu ceilalți până când nu mai sunteți contagios, de obicei după minim 24 de ore de la începerea tratamentului cu antibiotice.

Igiena mediului:

Curățați și dezinfectați suprafețele și obiectele atinse frecvent pentru a reduce răspândirea bacteriilor.

Spălați paharele, ustensilele și farfuriile folosite de cineva bolnav de scarlatină sau de orice de alte infecţii.

Aerisiţi frecvent spaţiile utilizate de colectivităţi de copii sau de adulţi.

 

 

Surse:

https://www.medicalnewstoday.com/articles/176242

https://kingwooder.com/scarlet-fever-symptoms-prevention-treatment/

https://emedicine.medscape.com/article/1053253-overview?form=fpf

Anca Stănilă
Anca Stănilă
Health Writer

Anca este Health Writer, cu o experienţă de peste 4 ani în scriere de materiale despre sănătate, wellbeing şi fitness şi certificare în Medical Writing şi Inteligenţă Artificială. A absolvit Facultatea de Sociologie şi Asistență Socială, cu specializarea în Comunicare şi Opinie Publică. Se ghidează după principii de viaţă sănătoasă şi bunăstare fizică şi mentală. Colaborează cu Alphega Farmacie din anul 2019, este freelancer, pasionată de scris, călătorii, romane filozofice, utopii și fantasy.

Comunități