Lifestyle și sănătatea femeii Lifestyle și sănătatea femeii

Medicamentele care ne îngrașă

28 Jun. 2017
Medicamentele care ne îngrașă

Mulți dintre noi ne putem "lauda" cu câteva kilograme în plus, de care încercam să scăpam cu un efort deloc neglijabil. Factorii care conduc la luarea în greutate sunt numeroși. Există medicamente care într-adevăr au un efect benefic în tratarea afecțiunilor, dar a căror efecte secundare cântăresc greu, la propriu. Persoanele care urmează tratamente cu antidiabetice și psihofarmaceutice cunosc acest efect prea bine. Și preparatele cu cortizon aduc cu ele câteva kilograme în plus la cântar. Aceste efecte se explică prin rolul pe care diferiții hormoni și transmițători îl joacă în reglarea greutății corporale.

Medicamente cu efect secundar "cu greutate”

Așa cum am amintit deja, nu doar medicamentele antidiabetice și psihofarmaceutice conduc la luarea în greutate, dar și preparatele cu cortizon. În procesul de reglare al greutății corporale sunt implicați hormoni și numeroși transmițători. Anumite medicamente influențează interacțiunea complicată a acestora și induc stări nedorite de foame sau reduc metabolismul energetic, fapte care conduc la luarea în greutate, chiar dacă pacienții nu consumă mai multă hrană. Aceste efecte secundare nu pot fi întotdeauna evitate.

Fiecare pacient are o reacție individuală, diferită la pastile și se recomandă consultarea unui medic de specialitate atunci când există suspiciuni cu privire la o eventuală legătură între luarea în greutate și tratamentul medicamentos.

Nu se recomandă în nici un caz sistarea tratamentului, deoarece urmările ar putea fi foarte grave. Uneori ar putea fi necesară o schimbare a preparatului sau a dozei sau schimbarea obiceiurilor alimentare. Vă prezentăm mai jos câteva dintre cele mai frecvente medicamente cu astfel de efecte secundare nedorite.

Insulina și antidiabeticele

Atunci când nivelul de glicemie din sânge scade, greutatea corporală poate să crească: în cazul îmbunătățirii metabolismului chiar și cu 5-10 kilograme. Tabletele antidiabetice și insulina au grijă ca zahărul să fie din nou asimilat mai bine în celule, în loc să fie eliminat neprocesat prin urină.

În plus, setea accentuată și apetitul crescut determină un consum caloric sporit. În cazul insulinei, există posibilitatea trecerii la un preparat clasic sau analog. Acestea acționează mai rapid decât insulina cu acțiune prelungită și nu provoacă senzația accentuată de foame. Substanța activă metformină influențează minor greutate, induce o scădere a apetitului și poate fi combinată cu insulina cu acțiune prelungită pentru noapte.

Betablocante

Betablocantele sunt medicamente recomandate împotriva hipertensiunii, însă reduc și metabolismul energetic, așadar încetinesc arderile de grăsime și induc mai ușor o stare de oboseală. Ca urmare a reducerii activității, este posibilă luarea câtorva kilograme în plus. În cazul în care aveți un exces ponderal, consultați medicul pentru găsirea unor alternative la aceste medicamente.

O schimbare cu inhibitori ACE sau diuretici ar putea fi eficientă. Însă în urma unui infarct miocardic sau a unei afecțiuni cardiace, betablocantele s-au dovedit cele mai eficiente iar sistarea tratamentului cu acestea este periculoasă. Se poate scapă de cele 2-3 kilograme în plus printr-o dietă săracă în grăsimi și carbohidrați simpli.

Psihofarmaceutice (Neuroleptice, antidepresive)

Și aceste preparate influențează metabolismul și determină o creștere a apetitului. Numărul de kilograme în plus câștigate în urma tratamentului cu neuroleptice, depinde de substanța activă. În cazul neurolepticelor tradiționale, pericolul creșterii în greutate este mai mic decât în cazul celor mai noi (atipice). O îngrășare mai semnificativă este posibilă, în special, în cazul administrării următoarelor substanțe active: olanzapină, clozapină sau tioridazină. Cu toate aceste efecte secundare nedorite, neurolepticele mai noi sunt preferate în raport cu cele clasice deoarece acestea din urmă provoacă mai des tulburări de mișcare deseori netratabile.

În cazul antidepresivelor, inhibitorii MAO conduc rareori la o creștere în greutate. Antidepresivele stimulează apetitul în funcție de substanța activă folosită.

Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) acționează diferit, însă pe perioade îndelungate pot cauza o creștere a apetitului. În cazul terapiei pe termen lung cu litiu, creșterea în greutate se numără printre cele mai frecvente efecte secundare.

Medicamentele cu cortizon

Acestea sunt administrate, în principal, împotriva afecțiunilor reumatice, a astmului sau Morbus Crohn. Din păcate, cortizonul stimulează puternic apetitul și încetinește metabolismul: Arderile de grăsime și zahăr devin foarte lente. Grăsimea se depune în primul rând în regiunea gâtului și a cefei și pe față. O parte a kilogramelor în plus se datorează și reținerilor de apă în țesuturi.

Creșterea în greutate în cazul tratamentului cu cortizon este valabil numai pentru administrarea de tablete. În cazul astmului sau a anumitor boli de piele pentru care se aplică sprayuri sau creme, aceste efecte secundare nu sunt valabile.

Medicamente împotriva migrenelor

Și medicamentele împotriva migrenelor pot provoca o creștere în greutate. Substanța activă  Pizotifen induce o creștere a apetitului și este folosită sub formă de drajeuri tocmai ca stimulator pentru apetit.

Hormoni

În cantități mai mare, estrogenul și progesteronul conduc la o creștere în greutate. Contraceptivele care conțin estrogen provoacă o reținere sporită a apei în țesturi și astfel o creștere în greutate. În cazul contraceptivelor pe bază de progesteron, creșterea în greutate este provocată de un apetit sporit cauzat de acestea.

Comunități