Rezervația naturală Munții Măcinului
Munţii Măcinului par a fi o cuşmă – sau un acoperiş – deasupra unui bordei pe jumătate îngropat în pământ. Se înalţă modest peste câmpiile din nordul Dobrogei şi Lunca Dunării, iar culmile lor pleşuve şi bătute de vânturi ne spun poveşti vechi de peste 250 de milioane de ani, din paleozoicul târziu, atunci când a avut loc orogeneza hercinică a acestor munţi. Astăzi, Munţii Măcinului, erodaţi de vreme şi de condiţiile climatice aspre ale Dobrogei, se ridică doar până la altitudinea de 467 de metri, de unde Vârful Ţuţuiatu priveşte semeţ peste împrejurimi. De asemenea, bogăţia floristică şi faunistică pe care o adăpostesc aceşti munţi este unică pentru România, iar traseele propuse pentru explorarea lor sunt uşoare și plăcut de parcurs.
Parcul Naţional Munţii Măcinului
Munții Măcinului sunt cei mai vechi munți din România, fiind rezultatul orogenezei hercinice. Altitudinea acestora variază, pe teritoriul parcului, între 7 și 467 metri. Au pante abrupte și o diferență mare de altitudine pe o distanță mică. Procesele de dezagregare a rocilor sunt active, având ca rezultat peisaje surprinzătoare. Astfel, Munții Măcinului au o importanță deosebită din punct de vedere peisagistic și geologic, fiind o atracție turistică unică în România.
În acelaşi timp, Munţii Măcinului sunt un paradis al biodiversităţii, și adună peste 1770 de specii de plante dintre care 72 sunt protejate, fiind rare sau vulnerabile, iar 27 de specii sunt endemice pentru regiune. Adăpostesc 181 specii de păsări dintre care 37 sunt strict protejate la nivel internațional, 47 de specii de mamifere, 1436 specii de insecte dintre care peste 900 de specii de fluturi, dar şi 11 specii de reptile şi 7 specii de amfibieni. În Parcul Național Munții Măcinului, sunt identificate 24 de habitate prioritare dintre care pădurea de fag dobrogeană este unică în lume!
Explorarea munţilor
Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului a pus la punct peste 10 trasee turistice ce pot fi parcurse pe jos, unele cu bicicleta, precum și un traseu pentru turism ecvestru şi trei trasee tematice. Dintre acestea, traseul tematic Poveștile Măcinului – ce pornește din Greci – este, poate, cel mai interesant. Traseele sunt cu grad de dificultate mic, şi doar unul mediu. Așadar, majoritatea sunt accesibile familiilor sau grupurilor cu copii, precum şi persoanelor fără o condiţie fizică excelentă. Din loc în loc, sunt marcate şi punctate cu panouri informative foarte interesante despre obiective, flora şi fauna de pe traseu. Temerarii şi turiştii dornici de a-şi amplasa cortul sub clarul cerului înstelat pot găsi locuri special amenajate pe traseele mai lungi. Vă recomandăm să vă documentaţi pe website-ul oficial http://www.parcmacin.ro/ şi la Centrul de Vizitare – Informare din Greci. Culmea Pricopanului, vârfurile Ţuţuiatu, Priopcea şi Călcata sunt doar câteva dintre punctele importante de pe traseele propuse, și vă vor deschide panorame cu privelişti fantastice asupra nordului Dobrogei. În zilele cu aer foarte limpede, veţi putea vedea chiar şi oraşele de dincolo de Dunăre, Brăila şi Galaţi.
Satele de la poalele munţilor
La poalele Munţilor Măcin, se află câteva sate pitoreşti cu case scunde ce încă mai respectă arhitectura locului. Cum veniţi dinspre Constanţa sau Bucureşti, primul este satul Cerna unde puteţi vizita Casa Memorială „Panait Cerna” ce expune lucrări ale poetului, precum şi mobilier ţărănesc traditional. La 4 kilometri de nordul satului Cerna, se află un padoc de unde se organizează sesiuni de călărie în Munţii Măcinului, pe un traseu de aproximativ două ore și ce se adresează întregii familii. Aşadar, puteţi trăi experienţa unei plimbări cu calul şi alături de copii. Recomandăm verificarea disponibilităţii, precum şi o rezervare în prealabil la Padoc Cerna.
Urmează satul Greci. În piaţă veţi găsi fructe şi legume proapsete de la ţăranii din zonă, şi vă puteţi aproviziona pentru traseele montane şi cicloturistice care pornesc din sat. Greci este una dintre principalele porţi de intrare în Parcul Naţional Munţii Măcinului, de aici pornind nu mai puţin de cinci trasee montane, şi fiind străbătut de alte trasee de cicloturism ce parcurg întreg parcul.
Satul Luncavița, situat între Munţii Măcinului şi malul românesc al Dunării, şi-a păstrat de-a lungul timpului rădăcinile româneşti, chiar dacă a aparținut timp de patru secole Imperiului Otoman. Ghidul „Cele mai frumoase sate din România” l-a inclus în colecţia sa. Localnicii cred că în împrejurimi se află îngropată o comoară de pe vremea turcilor, în siturile arheologice fiind descoperite mari cantități de elemente numismatice. Sărbătoarea Teilor de la finalul lunii iunie şi Sărbătoarea Moşoaielor din luna decembrie sunt două evenimente specifice satului Luncaviţa, și merită trăite. Satul deţine un Observator Astronomic, şi permite accesul în Rezervația Naturală Pădurea Valea Fagilor pe care o puteţi parcurge pe jos, pe traseul ce duce către Vârful Ţuţuiatu.
Oraşul Măcin, ce poartă numele lanţului muntos dar şi amprenta locuirii musulmane, prin Geamia Mestan Aga, vă invită la o degustrare de vin la Vinuri de Măcin – Crama Dobrogeană. Din anul 2011, Crama Dobrogeană este furnizor al Casei Regale a României iar vinurile sale au o aromă şi corpolenţă unică, datorită solului hercinic din care viţa-de-vie îşi extrage seva.
În localităţile de la poalele Munţilor Măcin veţi găsi şi multe pensiuni, inclusiv pe drumul spre intrarea pe trasee, unde vă puteţi caza pentru a avea mai mult timp de explorat muntele după un somn odihnitor, în liniştea din nordul Dobrogei.
Descoperire plăcută,
Echipa i-Tour
