Infecțiile virale ale căilor respiratorii, în special virusul respirator sincițial (VRS) și rinovirusul (RV), pot exacerba simptomele respiratorii la copiii mici. Inflamaţia bronşică din timpul episoadelor infecţioase poate determina respiraţie şuierătoare de tip wheezing, senzaţie de sufocare şi tuse seacă. Ar putea acestea juca și un rol în declanșarea astmului mai târziu în viaţă?
Rinovirus versus virusul respirator sincițial
Copiii mici, de la naştere până la vârsta de 4 ani sunt mult mai susceptibili în a contracta viroze respiratorii, pe fondul sistemului imunitar incomplet dezvoltat.
Unul dintre cele mai obișnuite virusuri care infectează copiii mici este rinovirus (RV), virusul care provoacă răceala comună şi face parte din familia enterovirusurilor. Pe de altă parte, virusul respirator sincițial (VRS) este un virus de tip ARN, ce provoacă infecţii respiratorii, ce pot fi severe la sugari şi copiii mici. Până la vârsta de 2 ani, aproape toţi copiii vor fi contractat VRS.
În timpul unei infecții cu VRS, inflamația severă a peretelui bronșic și alveolar provoacă detresă respiratorie acută. Infecţia cu VRS reprezintă cea mai frecventă cauză de bronşiolită şi pneumonie la copiii sub 1 an, însă nu toți sugarii dezvoltă forme severe de bronșiolită.
Factorii de risc pentru forma severă a bolii sunt: vârsta sub 6 luni, naşterea prematură, comorbidități (neurovasculare, cardiovasculare, respiratorii, etc), internarea în unitate de terapie intensivă neonatală la naștere, mediu socio-economic defavorizat, expunerea la fumul de ţigară.
Cercetări recente, desfăşurate în Japonia, Franţa, Germania, Finlanda, Marea Britanie şi Australia timp de 1, 3 şi chiar 6 ani, sugerează că persoanele care au contractat RV sau VRS sunt mai predispuse să sufere de wheezing sau astm bronșic recurent, mai ales dacă infecția a fost una gravă, ce a necesitat internare şi asistenţă medicală de specialitate. Unele studii sugerează chiar că astmul indus de infecţiile virale este mai sever.
Factori de risc asociaţi
Influenţa infecţiilor respiratorii cu VRS şi RV asupra sănătăţii sistemului respirator al copiilor şi viitorilor adulţi este parţială. Între 30 % şi 40% dintre copiii care au fost infectaţi cu VRS au dezvoltat, ulterior, simptome similare astmului, această observaţie sugerează faptul că există şi alţi factori de risc ce pot influenţa declanşarea astmului. Acesţia sunt: predispoziţia genetică şi fondul alergic al copilului, poluarea aerului, expunerea copiilor la fum de ţigară şi la alergeni din aer, urbanizarea rapidă, nivelul scăzut al vitaminei D în sânge, dar şi nivelul ridicat de stres şi depresia mamei, în perioada intrauterină a fătului.
