Efectele poluării aerului asupra sistemului cardiovascular şi a celui respirator, la adulţi, sunt cunoscute, însă un număr limitat de studii au fost publicate despre aceste efecte asupra copiilor. O cercetare longitudinală, realizată de Universitatea King’s College din Londra, a studiat modul în care expunerea îndelungată la particulele poluante din aer afectează sănătatea cardiovasculară a copiilor şi a adolescenţilor.
Poluarea aerului
Sursele de poluare a aerului sunt diverse: industria poluează masiv cu oxizi de sulf, iar arderea combustibililor fosili pentru generarea de electricitate, pentru transport și în locuințe, contribuie cu aproximativ jumătate dintre emisiile de PM 2.5, PM 10 (particule fine în suspensie), monoxid de carbon şi oxizi de azot (NOx). Alte surse sunt agricultura, cu emisii însemnate de amoniac şi metan, precum şi depozitarea, arderea și tratamentul deșeurilor. Particulele poluante din aer sunt inhalate şi ajung în fluxul sanguin, provocând leziuni vaselor de sânge și căilor respiratorii, cancer pulmonar, afecţiuni cardiace şi accidente vascular cerebrale (AVC).
Efectele poluării atmosferice asura tensiunii arteriale (TA) la copii şi adolescenţi
Studiul publicat de King’s College în februarie 2023 a urmărit, timp de 3 ani, modul în care poluarea atmosferică afectează TA a 3.284 de copii şi adolescenţi cu vârste cuprinse între 11 şi 16 ani. Tinerii erau elevi la şcolile din Londra, unde, la fel ca în România, se înregistrează constant depăşiri ale valorilor-limită de poluare.
Perioada cuprinsă între 11-16 ani este deosebit de importantă în dezvoltare, efectele negative asupra organelor în această etapă putând duce la complicații pe tot parcursul vieții.
Rezultatele relevă că mediile cele mai poluate în particule fine (PM 2.5) au fost asociate cu o tensiune arterială mai mare la toate vârstele, resimțită în special în rândul fetelor (o creștere de 1 μg/m3 a PM 2,5 a fost asociată cu mărirea cu 1,34 mm Hg a TA sistolică la fete și cu 0,57 mm Hg a TA sistolică la băieți). TA crescută poate crește riscul de hipertensiune arterială, atac de cord și AVC la vârsta adultă.
Interesant este că dioxidul de azot (NO2), cu efecte nocive considerabile asupra sistemului respirator a fost asociat cu o tensiune arterială scăzută. Tensiunea arterială sistolică a scăzut cu ~5 mm Hg pentru băieți și ~8 mm Hg pentru fete când NO2 aproape s-a dublat de la o concentrație scăzută la o concentrație ridicată. Principalele surse de NO2 sunt arderile diesel şi gaz metan, utilizat în transporturi rutiere, respectiv la gătit.
Studiul a demonstrat și faptul că adolescenții din grupurile defavorizate sunt mai expuși la concentrații anuale mai crescute ale poluanților.
