Dermatita atopică este o afecțiune cronică a pielii, caracterizată prin inflamație, roșeață (eritem), piele uscată (xeroză), mâncărime (prurit) și recidive frecvente. Deși este văzută adesea ca o problemă exclusiv dermatologică, cercetările recente arată faptul că sănătatea intestinului joacă un rol important în apariția și evoluția acestei boli. Conexiunea dintre microbiomul intestinal și piele – cunoscută drept „axa intestin-piele” – oferă noi perspective asupra tratamentului și asupra gestionării acesteia.
Microbiomul intestinal este format din trilioane de bacterii benefice și alte microorganisme, jucând un rol crucial în sănătatea întregului organism, inclusiv a pielii. Dezechilibrele microbiomului intestinal, cunoscute sub denumirea de disbioză, au fost asociate cu inflamația sistemică, care poate agrava simptomele dermatitei atopice.
Studii recente au arătat faptul că pacienții cu dermatită atopică prezintă un microbiom intestinal diferit față de persoanele sănătoase. În cazul acestor pacienți, lipsa unor bacterii benefice, precum Lactobacillus și Bifidobacterium, afectează funcția de barieră a intestinului, crescând permeabilitatea acestuia.
Ce spune știința despre probiotice, prebiotice și postbiotice?
Probioticele – bacterii benefice pentru intestin – au început să fie studiate ca terapii adjuvante în gestionarea dermatitei atopice. Anumite tulpini de probiotice, cum ar fi Lactobacillus rhamnosus GG și Bifidobacterium longum, pot reduce severitatea simptomelor și durata puseelor de dermatită atopică. De asemenea, prebioticele, care sunt fibre alimentare ce hrănesc bacteriile benefice, pot îmbunătăți diversitatea microbiomului intestinal. O dietă bogată în alimente prebiotice, precum sparanghelul, usturoiul, bananele verzi și ovăzul, poate susține sănătatea pielii prin reducerea inflamației sistemice. Un alt concept este cel al postbioticelor – substanțe bioactive produse de bacteriile benefice, cum ar fi acizii grași cu lanț scurt. Acestea au un potențial semnificativ în modularea inflamației și în sprijinirea funcției de barieră a pielii.
Exista o predispozitie?
În general, s-a observat faptul că administrarea de probiotice în timpul sarcinii a scăzut riscul de dermatită atopică la nou-născuți. În al doilea rând, bebelușii născuți prin cezariană au un risc mai mare de a dezvolta dermatită atopică și alte afecțiuni alergice deoarece nașterea prin cezariană limitează expunerea bebelușului la bacteriile benefice din canalul vaginal al mamei. Aceste bacterii contribuie la formarea unui microbiom intestinal sănătos, esențial pentru dezvoltarea sistemului imunitar.
Cu toate acestea, principala predispoziție este cea genetică, determinată de anumite defecte structurale ale genei filagrinei, o proteină esențială a funcției de barieră cutanată. Defectele acesteia vor conduce la o creștere a permeabilității cutanate la alergeni și iritanți, conducând la o hiperreactivitate cutanată cu inflamație, roșeață, mâncărime și uscăciune.
Alimentația: prieten sau dușman?
Un alt factor important în gestionarea dermatitei atopice este reprezentat de alimentație. Alimentele bogate în Omega-3 și antioxidanți au proprietăți antiinflamatorii care pot ajuta la ameliorarea manifestărilor cutanate ale bolii. Pe de altă parte, alimentele ultraprocesate, zahărul și grăsimile trans pot crește inflamația sistemică și pot agrava simptomele dermatitei atopice. Este recomandată introducerea iaurtului în alimentația zilnică pentru conținutul acestuia de probiotice, o hidratare corespunzătoare, precum și evitarea consumului de cafea și alcool în exces.
Stil de viață și sănătatea microbiomului
Pe lângă dietă, stilul de viață joacă un rol important în menținerea unui microbiom sănătos. Stresul cronic poate afecta negativ echilibrul microbiomului, favorizând apariția disbiozei și agravarea dermatitei atopice. Somnul regulat este un alt factor esențial. Privarea de somn poate perturba echilibrul microbiomului și poate crește inflamația.
O abordare globală pentru dermatita atopică
Dermatita atopică nu este doar o afecțiune a pielii, ci un semnal al unei disfuncții mai profunde, care implică și sănătatea intestinului.
Când vorbim de îngrijirea locală a pielii, doresc să subliniez importanța hidratării acesteia prin restabilirea funcției de barieră cutanată. Se recomandă spălarea cu geluri/uleiuri de spălare special concepute pentru pielea atopică, precum și aplicarea zilnică a cremelor hidratante.
Farmaciștii, medicii de familie, medicii pediatri si medicii dermatologi joacă un rol esențial în educarea pacienților cu privire la managementul acestei afecțiuni și în recomandarea unor soluții personalizate, care să vizeze nu doar ameliorarea simptomelor pe termen scurt, ci și abordarea integrată a bolii, având ca scop scăderea frecvenței recurențelor și ameliorarea calității vieții.
