Boala arterială periferică (BAP) este o afecțiune circulatorie frecventă, cauzată de îngustarea arterelor care transportă sângele către membrele inferioare. Aceasta apare din cauza aterosclerozei, un proces prin care depozitele de colesterol, calciu și alte substanțe (denumite plăci de aterom) se acumulează pe pereții arterelor, reducând fluxul sanguin. Inițial, simptomele pot fi ușoare, dar, netratată, boala poate duce la complicații grave. BAP nu afectează doar mobilitatea, ci este și un indicator al unui risc cardiovascular crescut, asociat cu infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral.
Cum recunoaștem simptomele în boala arterială periferică?
De multe ori, BAP evoluează lent, iar simptomele sunt ușor trecute cu vederea. Printre cele mai comune semne se numără:
- Durere intermitentă la nivelul picioarelor (claudicație intermitentă) – apare în timpul mersului și dispare la repaus. De obicei, afectează gambele, dar poate apărea și în coapse sau fese.
- Senzație de amorțeală sau furnicături în picioare.
- Picioare reci sau diferențe de temperatură între picioare.
- Modificări ale pielii – paloare, cianoză (colorație albăstruie) sau piele subțiată și fragilă.
- Vindecare întârziată a rănilor sau apariția de ulcerații care nu se închid.
- Slăbiciune musculară sau senzația de oboseală a picioarelor chiar și după eforturi minime.
În stadii avansate, durerea poate persista chiar și în repaus, iar lipsa circulației poate duce la necroză tisulară și riscul de amputare.
Mergeţi la medic înainte să fie prea târziu
Dacă ați observat oricare dintre aceste simptome, este recomandat să mergeţi la medicul de familie sau la un specialist: chirurg vascular sau cardiolog. Diagnosticul se stabilește în urma unui examen clinic, însoţit de analize de sânge şi teste imagistice precum: ecografia Doppler, măsurarea indicelui gleznă-braț (IGB), angiografia periferică, CT sau RMN, care evaluează circulația sângelui în membrele inferioare şi pot arăta imagini detaliate ale blocajelor.
Cu cât diagnosticul este mai precoce, cu atât tratamentul poate fi mai simplu şi mai eficient. Pentru a încetini progresia bolii și a preveni complicațiile, adoptaţi un stil de viaţă activ, mergeţi zilnic pe jos şi faceţi mişcare fizică, urmaţi o dietă echilibrată, săracă în grăsimi saturate, renunţaţi la fumat şi controlaţi alte posibile afecţiuni cronice precum diabet şi hipertensiune arterială. Este posibil ca medicul să prescrie medicație pentru îmbunătățirea circulației și prevenirea formării cheagurilor de sânge, iar în cazuri severe se pot impune proceduri chirurgicale minim invazive pentru restabilirea fluxului sanguin în arterele afectate.
