Arterioscleroza

Arterioscleroza constă într-o întărire și îngustare a arterelor, respectiv a vaselor de sânge, prin care este transportat sângele dinspre inimă. Îngustarea arterelor are drept efect reducerea fluxului de sânge către organe și parți ale corpului. În ciuda cercetărilor desfășurate de-a lungul deceniilor, nu există explicații precise cu privire la cauzele formării arteriosclerozei. Oamenii de știință sunt însă de acord asupra existenței unei predispoziții pentru arterioscleroză și urmările sale. De asemenea, se cunoaște faptul că femeile se bucură de o protecție naturală în anii tinereții, datorită hormonului sexual, care însă scade odată cu înaintarea în vârstă.

Predispoziția în funcție de sex

În încercarea de a identifica gena responsabilă pentru arterioscleroză, un cercetător din cadrul Universității Leipzig a desfășurat studii asupra șoarecilor, iar rezultatele obținute au fost remarcabile: arterioscleroza poate fi moștenită numai de la părintele de sex opus. ,,Transmiterea genei responsabilă pentru arterioscleroză depinde de sexul generației părinților.

,,Atunci când un urmaș de gen masculin este purtătorul acestei gene, cel mai probabil ca mama acestuia este cea care i-a transmis gena. Astfel, va fi nevoie de un urmaș de gen feminin pentru a transmite gena în continuare de către înaintașul de gen masculin'', declara cercetătorul Dr. Teupser. ,,Prin urmare, dacă dorim să înțelegem modul în care este moștenită arterioscleroza și odată cu ea riscul infarctului sau al atacului cerebral, trebuie să urmărim arborele genelogic.''

Începutul este înșelător și nu este resimțit 

Arterioscleroza nu se formează peste noapte. Înainte de a resimți primele simptome, pot trece între 20 și 40 de ani. Simptomele constau, spre exemplu din tulburări de circulație în picioare, deoarece arterele îngustate nu mai sunt alimentate corespunzător cu oxigen sau în angine pectorale, atunci când se îngustează pereții vaselor inimii. Printre celelalte simptome amintim: tulburările cerebrale sau amețelile.

Atunci când arterioscleroza înaintează, se poate ajunge la un blocaj complet al alimentării cu sânge, ajungându-se astfel la hipoxia organelor (lipsa oxigenului). Inima, creierul și picioarele sunt printre cele mai afectate de arterioscleroză.

Factorii de risc pentru dezvoltare arteriosclerozei 

Arterioscleroza se transformă într-o afecțiune numai prin factorii care îi grăbesc parcursul. Printre aceștia se numără:

• Hipertensiunea arterială, deoarece presiunea aplicată asupra vaselor de sânge este prea mare
• Diabet zaharat
• Lipsa mișcării, kilogramele în plus
• Alimentația grasă
• Stresul
• Fumatul, nicotina îngustează vasele de sânge
• Nivel ridicat al acidului uric
• Nivel de fibrinogen crescut (coagulare accentuată a sângelui)
• Nivel sporit de homocisteină
• Carențe de vitamine
• Nivel ridicat de colesterol, deoarece colesterolul se depune pe pereții vaselor de sânge.

Pacienții care sunt expuși acestor factori de risc, trebuie să se prezinte în mod regulat la medic!

Formarea arteriosclerozei

Vasele de sânge sunt prevăzute pe pereții interiori cu un strat celular subțire, numit Intima. Atunci când anumite influențe negative se mențin pentru timp îndelungat, acest strat începe să se fisureze. Sistemul imunitar al organismului se activează și începe să vindece aceste fisuri pe care le tratează ca pe niște răni. Procedura nu se derulează în mod optim: lichidul pătrunde în pereții vasului și se formează mici umflături peste care încep să se fixeze celule sangvine, grăsime și calcar.

Ca reacție de apărare, peretele vasului începe să se îngroașe, formând așa-numitul aterom. Termenul este de origine greacă. Cu timpul, în punctul respectiv se depune din ce în ce mai mult calcar, iar peretele vasului se întărește, formându-se placa. Din acest moment, putem vorbi deja de arterioscleroză. Această îngustare a pereților vaselor de sânge, poate trece neobservată timp îndelungat, pentru că vasele de sânge dețin o capacitate mare de dilatare, permițând debitului de sânge să rămână constant.

Ce se întâmplă cu inima?

Aceste procese se petrec și în arterele mai mici, care alimentează inima cu substanțe nutritive. Tulburările de circulație se observă, de regulă, abia atunci când numai o treime din vasul de sânge mai este deschis. Doar atunci se resimt simptome precum problemele de circulație, dureri în picioare sau în piept.

Daca îngustarea s-a produs de-a lungul unei perioade mai lungi, sistemul vaselor sangvine poate forma circuite de ocolire (așa-numitele colaterale). Corpul folosește vasele deja prezente, pentru a continua alimentarea mușchiului inimii prin ocolișul format. În cazul prezenței acestora, disfuncțiile cardiace pot fi evitate în ciuda blocajelor vaselor de sânge.

Cauze mici – efecte mari 

Situația devine critică atunci când din depunerile arteriale încep să se desprindă particule, până la spargerea întregii plăci. Există riscul blocării complete a vasului de sânge, oprind circulația sângelui, și moartea celulelor care nu mai sunt alimentate cu sânge. Atunci când acest scenariu se produce în inimă, pacientul suferă un infarct, iar atunci când se produce în creier, pacientul suferă un atac cerebral, iar urmările sunt uneori catastrofale.

Cercetările mai noi au arătat că riscurile cele mai mari nu provin din depunerile foarte groase, ci din plăcile subțiri, moi, deoarece acestea sunt instabile, au pereții mai subțiri și un miez format din grăsime. Eforturile spontane sau oscilațiile de tensiune pot produce desprinderea acestor plăci și formarea de cheaguri de sânge.

Măsuri de prevenire 

Odată cu înaintarea în vârstă, cu toții ajungem să suferim de această afecțiune, însă printr-un stil de viață sănătos, arterioscleroza înaintează mult mai lent. Vasele noastre sunt structurate în mod natural, să facă față debitului de sânge. Există însă persoane de 80 de ani cu pereți curați ai arterelor, în timp ce alții la 40 de ani se confruntă cu artere pline de cratere pe interior.

Cei care doresc să își mențină sănătatea, trebuie să știe că pot face ceva activ în acest sens. Cea mai bună metodă de prevenire este alimentația rațională și mișcarea suficientă. Prevenției i se adaugă și evitarea și tratarea factorilor de risc:

• Control regulat al tensiunii arteriale și al nivelului colesterolului.
• În cazul unui nivel ridicat al colesterolului, acordați atenție unei diete cu colesterol scăzut, respectiv încercați să reduceți cantitatea de unt, ouă și carne din alimentație.
• Diabeticii trebuie să verifice în mod constant menținerea valorilor corecte ale glicemiei.
• Renunțarea la fumat sau cel puțin reducerea numărului țigărilor.
• Persoanele supraponderale trebuie să scape de kilogramele în plus.

Tratamentul arteriosclerozei 

În cazul în care riscul să dezvoltați arterioscleroză este sporit și prezentați simptome precum dureri în timpul mersului și senzația de amorțeală în picioare, este recomandat să vizitați regulat medicul.  Acesta va depista punctul în care s-a produs îngustarea arterelor. Vă va palpa, va măsură tensiunea arterială și vă va propune o schemă de tratament. Cu ajutorul angiografiei și a substanței de contract, vasele înfundate pot fi detectate și pot fi căutate soluții. În cazul îngustărilor de vase produse în bazin, acestea pot fi deschise cu ajutorul unui cateter cu balon care este introdus în spațiul îngustat, unde este umflat, lărgind astfel artera.

O altă metodă este bypass-ul, așadar relocarea căii de trecere a sângelui, sau montarea unui stent. În plus, pacientului i se vor administra medicamente de reducere a tensiunii sângelui și a colesterolului. Arterioscleroza nu poate fi vindecată complet, însă avansarea bolii poate fi încetinită simțitor.