ADHD: ce este și cum îl recunoaștem corect

Ce este ADHD, tulburarea de hiperactivitate și deficit de atenție

Tulburarea de hiperactivitate și deficit de atenție (ADHD) este una dintre cele mai frecvente tulburări de neurodezvoltare întâlnite în copilărie. Diagnosticată adesea în jurul vârstei de 6-7 ani, când simptomele devin mai evidente, ADHD poate persista și în adolescență și chiar la maturitate. Copiii cu ADHD se confruntă cu dificultăți în menținerea atenției, controlul comportamentelor impulsive și pot avea performanțe școlare scăzute, în timp ce adulții cu ADHD nediagnosticat și netratat se pot confrunta și cu alte tulburări de sănătate mintală, precum depresie și anxietate. Diagnosticul și tratamentul optim sunt esențiale pentru gestionarea acestei tulburări.

Cauzele ADHD-ului

Deși nu a fost identificată o cauză unică pentru ADHD, cercetările sugerează că factorii genetici joacă un rol important. Alți factori de risc, cum ar fi leziunile cerebrale, expunerea la substanțe toxice în timpul sarcinii sau la o vârstă fragedă și nașterea prematură, pot contribui și ei la dezvoltarea ADHD. Cu toate acestea, nu există suficiente dovezi care să susțină ideea că alimentația, expunerea la televizor sau stilul de parenting ar fi cauze directe ale ADHD. Este important de menționat că ADHD nu este o tulburare specifică doar copilăriei; aproximativ jumătate până la două treimi dintre pacienți pot prezenta simptome și la maturitate.

Simptome generale ale ADHD-ului

Simptomele ADHD pot include dificultăți în menținerea atenției, agitație excesivă, vorbire excesivă și dificultăți în gestionarea impulsurilor. Există trei tipuri de ADHD, în funcție de simptomele predominante: cel în care predomină neatenția, cel în care predomină hiperactivitatea și cel în forma combinată, care include simptome diverse din primele două subtipuri principale.

Tipuri de ADHD

ADHD cu predominanță a neatenției se manifestă la copii prin următoarele simptome, pe care cei apropiați le pot observa în mod repetat:

• lipsa unei capacități de organizare a timpului, lucrurilor, activităților
• sarcinile, temele, responsabilitățile sunt realizate pe jumătate, sau abandonate
• lipsă de atenție la detalii, superficialitate
• dificultăți în a urmări instrucțiuni verbale complexe
• copilul uită ceea ce voia să spună
• tendința spre reverie, neatenție în mijlocul unei conversații
• distractibilitatea atenției
• lipsa de grijă pentru lucrurile personale.

ADHD cu predominanță a hiperactivității și impulsivității se manifestă prin simptome precum:

• activitate motorie excesivă,
• vorbit rapid, fără a lăsa timp și altora
• agitație, neliniște
• copilul nu poate sta pe scaun mai mult timp, nici la masă, nici la școală
• lipsă de răbdare, nu poate să își aștepte rândul
• toleranță scăzută la frustrare
• acțiuni impulsive, care uneori îi pun în pericol siguranța

Diferențe ale simptomelor ADHD la fete și băieți

Simptomele ADHD pot fi foarte diferite la fete și la băieți. https://www.alphega-farmacie.ro/articole/afectiuni/diferente-in-manifestarea-adhd-ului-la-barbati-si-femei  În cazul fetelor, simptomele pot fi mai subtile și mai puțin evidente decât în cazul băieților. De obicei, fetele cu ADHD prezintă tendința de a visa cu ochii deschiși, pierzând rapid contactul cu lumea exterioară, dificultăți în menținerea atenției, chiar simptome de anxietate sau depresie. Având în vedere că la fete ADHD-ul se poate manifesta mai puțin disruptiv pentru cei din jur, el poate fi ușor catalogat ca pasivitate, timiditate sau emotivitate, sau justificat prin preconcepțiile despre identitatea feminină. Pe de altă parte, la băieți, simptomele de hiperactivitate și impulsivitate sunt mai pronunțate, cum ar fi mișcările neliniștite, comportamentele disruptive la clasă, agitația sau dificultatea de a aștepta. Aceste comportamente atrag atenția în mod deosebit profesorilor și părinților, astfel încât este mult mai ușor de identificat prezența ADHD la băieți.

Calitățile copiilor cu ADHD. Dincolo de etichete.

În acelaşi timp, atunci când un copil primește un diagnostic de ADHD, acesta devine o etichetă la care persoanele adulte sau covârstnicii se vor raporta, interpretând comportamentele prin filtrul ei. Copilul diagnosticat cu ADHD este o persoană cu multiple calități, unele dintre ele dezvoltate mai bine decât la cei care nu poartă astfel de etichete. Iată doar câteva dintre calitățile copilului cu ADHD, în articolul Calitățile copiilor cu ADHD. Dincolo de etichete

Manifestarea ADHD la persoanele adulte

Identificarea ADHD la vârsta adultă poate fi dificilă, deoarece simptomele pot fi adesea confundate cu alte boli sau tulburări psihice sau atribuite altor cauze. În general, adulții cu ADHD pot experimenta dificultăți mai ales la locul de muncă, unde se cer bune abilități de organizare, auto-motivare, respectare a unor termene limită și structurare a informațiilor. În fața acestor provocări, adulții pot avea dificultăți în menținerea atenției atunci când lucrează în spații deschise, în organizarea și planificarea sarcinilor de lucru, în gestionarea relațiilor de cooperare cu colegii. Identificarea ADHD la vârsta adultă implică adesea o evaluare amănunțită a istoricului medical și a simptomelor și poate necesita implicarea unui specialist în sănătate mintală pentru a face o diagnosticare corectă și pentru a stabili un plan de tratament adecvat, dar și găsirea unor metode de lucru adaptate nevoilor și sensibilităților sale, astfel încât eficiența la locul de muncă să poată crește prin atenuarea factorilor perturbatori.

Câteva direcții privind abordarea copilului cu ADHD

Pentru părinți, gestionarea ADHD-ului poate fi o provocare, dar există strategii comportamentale utile pe care aceștia le pot încerca. Spre exemplu, se recomandă crearea de rutine structurate (un orar al zilei stabilit împreună cu părinții scade anxietatea și asigură acoperirea domeniilor importante de activitate), gestionarea stimulilor care distrag atenția (reguli clare privind utilizarea telefonului mobil în timpul efectuării temelor sau al învățării), și exprimarea clară a așteptărilor (reguli de comportament în clasă). Este esențială o abordare fără critică negativă, focalizată pe recunoașterea eforturilor și a comportamentelor pozitive, pentru a crește șansele ca acestea să fie reproduse de către copil și în alte contexte.

Tratamente alternative pentru adulţii cu ADHD

Persoanele adulte cu ADHD pot întâmpina deseori dificultăți în a se concentra asupra unor sarcini la locul de muncă, dar și probleme în organizarea, prioritizarea și finalizarea activităților. Există o serie de terapii alternative pentru ADHD la persoanele adulte: abordarea tiparelor de gândire, abordarea problemelor emoționale şi meditația de tip mindful, pe care le regăsiţi detaliate în articolul Tratamente alternative pentru ADHD la adulti (https://www.alphega-farmacie.ro/articole/lifestyle-si-sanatatea-femeii/tratamente-alternative-pentru-adhd-la-adulti).

În concluzie, este important să recunoaștem din timp simptomele ADHD și să apelăm la o evaluare de specialitate pentru un diagnostic corect și o intervenție timpurie. În funcție de intensitatea simptomelor, abordarea poate fi atât medicamentoasă, cât și psihoterapeutică și psiho-educativă, în colaborare cu adulții de referință implicați în viața copilului, fie ei părinți sau bunici, profesori, medici sau terapeuți.