Studiu: Riscul imbolnavirii de dementa este mai scazut in cazul bautorilor moderati decat in cazul abstinentilor

Studiu: Riscul imbolnavirii de dementa este mai scazut in cazul bautorilor moderati decat in cazul abstinentilor

Paharul ocazional de vin este preferat in schimbul celui de bere sau de bauturi spirtoase

Potrivit unui studiu publicat recent, persoanele care nu consuma deloc alcool, ani la rand sunt mai predispuse riscului de dementa decat persoanelor care consuma alcool in mod ocazional. Probabilitatea ca abstinentii sa sufere de dementa este cu 50% mai mare comparativ riscul inregistrat in cazul bautorilor moderati, arata studiul publica miercuri in revista medicala "BMJ".

Cercetarea se bazeaza pe confruntarea datelor medicale a peste 9000 de bugetari englezi, iar precizia este mai scazuta decat cea a studiilor medicale, asa cum sunt realizate in cazul introducerii de medicamente noi pe piata, spre exemplu. In plus, numarul cazurilor evaluate a fost relativ redus.

Cercetatorii aflati sub conducerea lui Séverine Sabia din cadrul Institutului National Francez pentru Sanatate si cercetare medicala, au stabilit ca dintre toti bautorii, cei care consuma vin inregistreaza un risc mai mic de dementa comparativ cu cei care consuma bere sau bauturi spirtoase.

Potrivit studiului, consumul mic spre mediu pentru persoane adulte, se ridica la 14 unitati de alcool/ saptamana. 14 unitati corespund unei cantitati de sase pahare mari de vin à 175 mililitri cu un continut de alcool de 13 procente sau sase pahare de 500 ml de bere cu un procent de 4% alcool sau 14 pahare de bauturi spirtoase de 25 mililitri, cu un procent de alcool de 40%.

Studiul nu a cercetat motivul pentru efectul pozitiv al consumului moderat de alcool asupra creierului, insa contine indicii explicative. Abstinentii sunt mai predispusi riscului de a suferi de boli cardiace si diabet, potrivit echipei conduse de Sabia. In plus, exista si indicii din studii mai vechi, cu privire la efectul protector al polifenolilor din vin asupra structurilor nervoase si asupra vaselor de sange.

Datele folosite in studiu apartin persoanelor de varsta medie. Este posibil ca persoanele abstinente sa fi inregistrat perioade de consum exagerat in trecut, care insa sa conduca ulterior, la batranete, la aparitia dementei.

"Studiile viitoare vor trebuie sa monitorizeze comportamentul consumatorilor de alcool de-a lungul intregii vieti, pentru a aduce mai multa lumina asupra relatiei dintre alcool si dementa", a declarat coordonatoarea Centrului de cercetare Alzheimer din Marea Britanie, Sara Imarisio.

Trebuie retinut insa ca un consum ridicat de alcool contribuie la o crestere semnificativa a riscului de dementa – respectiv cu 17% pentru fiecare sapte unitati suplimentare de alcool /saptamana.

Autorii studiului au atras atentia ca rezultatele nu ar trebui sa ii incurajeze pe cei abstinenti spre consumul de alcool, si au atras atentia asupra efectului nociv al alcoolului asupra organismului, amintind de probleme precum tulburarile neuropsihiatrice, ciroza hepatica si cancerul.