Efecte adverse in terapia cancerului Recomandari pentru pacienti

Efecte adverse in terapia cancerului Recomandari pentru pacienti

Dr. Bogdan Georgescu


Medic Specialist Oncologie Medicală


Chimioterapia este un tip modern de tratament care foloseşte medicamente pentru tratamentul cancerului (pentru a distruge celulele canceroase şi/sau pentru a limita creşterea acestora). Medicamentele sunt numite generic ‘citostatice’sau chimioterapice. Pe lângӑ chimioterapie, medicul oncolog mai are la dispoziţie o generaţie relativ nouӑ de medicamente cu efect antitumoral care moduleazӑ diverse cӑi de semnalizare intracelularӑ denumitӑ “terapie ţintitӑ” precum şi produse de ultima generaţie ce ajutӑ sistemul imun propriu organismului sӑ lupte cu celulele canceroase, clasa de agenţi care definesc conceptul terapeutic numit imunoterapie.

Având mecanisme complexe de acţiune acest arsenal de medicamente nu sunt lipsite deseori de efecte adverse uneori redutabile. De aceea, comunicarea cu medicul dumneavoastrӑ curant este foarte importantӑ pentru a fi descoperite şi combӑtute la timp.

Depinzând de tipul de cancer şi stadiul său de evoluţie, chimioterapia poate fi folosită pentru: vindecarea cancerului, stoparea extinderii cancerului, încetinirea evoluţiei cancerului, distrugerea celulelor canceroase care s-au extins în alte zone decât în tumora originală, eliminarea simptomelor cauzate de cancer.

Chimioterapia poate îmbunătăţi, de asemenea, calitatea vieţii pacienţilor. Aceasta se numeşte îngrijire paliativă.

Deoarece celulele canceroase se dezvoltă şi se divid rapid, se administrează citostatice, care au scopul de a ucide celulele cu dezvoltare rapidă. Unul din marile neajunsuri ale terapiei chimioterapice este lipsa selectivitӑţii astfel cӑ sunt afectate şi celulele normale care se multiplicӑ rapid. Acesta este unul dintre mecanismele care explicӑ apariţia efectelor secundare. Cele mai afectate celule normale cu ritm rapid de creştere sunt celulele hematoformatoare din mӑduva spinӑrii, celulele de la nivelul tractului digestiv, celulele sistemului reproducӑtor şi celulele fanerelor şi foliculilor piloşi. Citostaticele mai pot afecta şi miocardul, nefronii, vezica urinară, plămânii, sistemul nervos central şi periferic. Astfel apar efecte adverse precum: greaţӑ, vӑrsӑturi, diaree, constipaţie, alopecia tranzitorie (pierderea pӑrului), fatigabilitatea, paresteziile (amorţeli, furnicӑturi), susceptibilitatea la infecţii, anemia, trombocitopenia etc.

Senzaţia de greaţă şi voma


Senzaţia de greaţă şi voma sunt declanşate printr-un arc reflex neuronal complex coordonat de zona trigger chemoreceptoare (centrul vomei) de la nivelul trunchiului cerebral împreunӑ cu stimuli periferici precum leziuni ale mucoasei gastrointestinale sau stimularea receptorilor neurotransmiţӑtorilor intestinali, activare cerebralӑ directӑ psihogenӑ, vestibularӑ sau alterӑri ale gustului şi mirosului. Simptomele lor pot începe la câteva ore după tratament (emezӑ acutӑ 24h ) sau anticipativ, înaintea începerii chimioterapiei. Aceste simptome pot persista câteva ore sau toată ziua.

Senzaţia de greaţă şi voma induse de chimioterapie pot fi controlate eficient la 80% dintre pacienţi sau cel puţin diminuate seminificativ. Cele mai utilizate medicamente entiemetice de cӑtre medicul specialist sunt: inhibitorii receptorilor 5-HT3 (antiserotoninice), antagonişti ai neurokinei-1 (NK1), corticosteroizii, diverşi canabinoizi precum şi medicaţie psihotropӑ adjuvantӑ. Pe lângӑ terapia medicamentoasӑ existӑ câteva sfaturi utile vis-à-vis de schimbarea stilului de viaţӑ şi a obiceiurilor alimentare şi comportamentale ale pacienţilor care pot fi de un real folos în combaterea greţei şi a vӑrsӑturilor.
• Evitaţi ingerarea unor cantităţi prea mari de alimente pentru ca stomacul dvs. să nu fie prea plin. Mâncaţi cantităţi mici de alimente pe tot parcursul zilei, în loc de una, două sau trei mese bogate pe zi.
• Beţi lichide măcar cu o oră înainte sau după masă în loc să le consumaţi în timpul mesei.
• Mâncaţi şi beţi încet.
• Nu mâncaţi alimente dulci, prăjite sau bogate în grăsimi.
• Mâncaţi alimentele reci sau la temperatura camerei pentru ca mirosurile prea puternice sa nu vă deranjeze.
• Mestecaţi bine pentru a digera mai uşor.
• Dacă greaţa apare în timpul dimineţii, încercaţi să mâncaţi alimente uscate precum cereale, pâine prăjită, sau biscuiţi înainte de a vă ridica din pat. (Nu încercaţi acest lucru dacă aveţi dureri de gât sau din cauza unor leziuni în cavitatea bucală, sau dacă aveţi probleme din cauza unei cantităţi reduse de salivă.)
• Beţi sucuri de fructe reci, neîndulcite, strecurate, precum sucul de mere sau de struguri, sau sucuri neacidulate, uşor colorate ca berea de ghimbir.
• Sugeţi cuburi de gheaţă, bomboane mentolate sau bomboane tart. Pe acestea din urmă nu le folosiţi dacă aveţi dureri de gât sau ale cavităţii orale.
• Evitaţi mirosurile care vă deranjează, ca mirosurile de mâncare, fum de ţigară, parfum, ceapӑ, usturoi, peşte.
• Pregătiţi dinainte şi îngheţaţi mâncarea pentru zilele în care nu puteţi găti. Odihniţi-vă pe un scaun după masă, dar nu vă întindeţi două ore după terminarea mesei.
• Purtaţi haine largi.
• Respiraţi adânc şi rar când aveţi senzaţia de greaţă.
• Distrageţi-vă atenţia discutând cu prieteni sau membri ai familiei, ascultaţi muzică, urmăriţi un film sau o emisiune de televiziune.
• Folosiţi tehnici de relaxare.
• Evitaţi să mâncaţi minimum câteva ore înainte de tratament dacă senzaţia de greaţă survine în timpul tratamentului.

Alopecia tranzitorie (cӑderea pӑrului)


Căderea părului sau alopecia este un efect secundar comun al chimioterapiei, dar nu apare întotdeauna. Anumite tipuri de medicamente sau asocieri de medicamente chimioterapice sunt mai susceptibile în a determina cӑderea sau rӑrirea pӑrului. Dupӑ încetarea tratamentului chimioterapic acest proces este reversibil în majoritatea cazurilor.

Unele persoane observă creşterea părului încă din timpul tratamentului. În unele cazuri, părul va avea o textură diferită sau o altă culoare. Căderea părului se poate manifesta pe toată suprafaţa corpului, nu numai pe cap. Părul de pe faţă, mâini şi picioare, părul axilar şi pubian poate fi afectat. Căderea părului nu se manifestă imediat după începerea tratamentului, ci începe, în general, după mai multe doze. Poate cădea treptat sau în smocuri. Părul care creşte în această perioadă va fi uscat şi decolorat.

Îngrijirea părului şi a scalpului în timpul chimioterapiei:
• Folosiţi un şampon nu prea puternic.
• Folosiţi perii moi.
• Nu uscaţi părul la temperaturi ridicate.
• Nu folosiţi bigudiuri pentru coafarea părului.
• Nu vă vopsiţi părul şi nu vă coafaţi permanent.
• Tundeţi-vă scurt. O coafură cu părul scurt va da impresia unui păr mai des şi cu firul mai gros. Este, de asemenea, mai uşor de ascuns căderea părului.
• Folosiţi o loţiune pentru protecţie UV, o pălărie sau o eşarfă pentru a vă proteja pielea capului de soare dacă pierdeţi mult păr.
Existӑ diverse metode de suplinire a acestui deficit estetic tranzitoriu cum ar fi purtarea de peruci, eşarfe, pӑlӑrii, turbane sau diverse accesorii vestimentare.

Anemia/fatigabilitatea (oboseala)


Chimioterapia poate reduce capacitatea măduvei spinării de a produce hematii, celule ce transportă oxigenul în tot organismul. Când scade numărul de hematii, ţesuturile organismului nu au suficient oxigen pentru activitatea lor. Această boală se numeşte anemie. Anemia vă poate face să vă simţiţi slăbit şi obosit. Alte simptome ale anemiei sunt ameţeala, frisoanele, respiraţie accelerată. Iată ce puteţi face pentru a vă simţi mai bine dacă suferiţi de anemie:
• Odihniţi-vă suficient. Dormiţi mai mult noaptea şi aţipiţi de mai multe ori în timpul zilei dacă puteţi.
• Limitaţi-vă activităţile. Faceţi doar ceea ce este mai important pentru dvs.
• Nu vă temeţi să cereţi ajutor atunci când aveţi nevoie. Apelaţi la prietenii şi familia dvs pentru a vă ajuta la îngrijirea copiilor, cumpărături, muncӑ prin casă sau şofat.
• Urmaţi o dietă echilibrată.
• Atunci când vă ridicaţi în picioare sau din pat, faceţi acest lucru cât mai încet pentru a evita ameţeala.

Probleme în coagularea sângelui


Citostaticele pot afecta capacitatea măduvei spinării de a produce trombocite, celulele care ajută la oprirea sângerării prin coagularea sângelui. Dacă sângele nu are suficiente plachete, puteţi sângera sau puteţi forma echimoze mai uşor decât în mod normal, chiar şi în urma unei răni uşoare.

În timpul tratamentului pot apӑrea echimoze sau mici pete roşii sub piele, urină roşiatică sau roz, fecale negre sau cu sânge, sângerări ale gingiilor sau ale nasului. Medicul va verifica numărul plachetelor sanguine deseori, în timpul tratamentului cu chimioterapice. Dacă numărul scade prea mult, vi se va face o transfuzie pentru a-l readuce aproape de normal.

Iată câteva metode prin care puteţi evita problemele cauzate de scăderea numărului trombocitelor:
• Nu luaţi nici un medicament înainte de a întreba medicul sau asistenta, inclusiv aspirină sau antialgice ce nu conţin aspirină, acetaminofen, ibuprofen sau orice alt medicament ce poate fi cumpărat fără reţetă. Aceste medicamente pot afecta funcţiile trombocitelor.
• Nu consumaţi băuturi alcoolice decât dacă medicul vă spune că este permis.
• Folosiţi o periuţă de dinţi foarte moale.
• Curăţaţi-vă nasul suflând uşor într-un şerveţel moale.
• Aveţi grijă să nu vă tăiaţi sau să vă înţepaţi când folosiţi foarfeci, ace, cuţite sau alte unelte.
• Aveţi grijă să nu vă accidentaţi prin ardere când călcaţi sau când gătiţi şi folosiţi o mănuşă de bucătărie pentru a umbla la cuptor.
• Evitaţi sporturile ce implică contact direct sau alte activităţi care ar putea să vă rănească.