Depresia in izolarea sociala

Depresia in izolarea sociala

Psihoterapeut Diana Amza

Măsurile de izolare socială aplicate în ultima perioadă pot avea efecte nedorite asupra stării de psihice a oamenilor, deși intenția lor este una pozitivă – aceea de a limita răspândirea coronavirusului. Totuși, cum nu orice tristețe reprezintă o depresie, este bine să clarificăm ce înseamnă aceasta din urmă și ce putem face pentru a preveni instalarea acesteia la cei dragi la sau la noi înșine.

Cine este mai vulnerabil în această perioadă?

 Fiecare persoană are punctele sale slabe și forte – vulnerabilități și resurse – iar manifestarea lor depinde de contextul în care persoana se află, motiv pentru care acestea pot reacționa diferit la situația prezentă, care impune limite și frustrări nu doar în plan social, profesional, ci și familial și personal, afectând stabilitatea financiară, proiecte, planuri, speranțe și relații. Persoanele cu dizabilități, persoanele care au o problemă de sănătate mintală, fie ea cronică sau temporară, copiii, adolescenții, persoanele aflate într-un regim rezidențial închis (cămine, închisori), pot fi mai vulnerabile la efectele secundare ale izolării, deoarece stresul actual se adaugă unor deprivări deja existente și a unor abilități scăzute de a face față adversității.

Reacții firești la izolarea socială prelungită

 Persoanele care experimentează o perioadă îndelungată de izolare socială pot dezvolta anumite simptome, precum iritabilitate, stres, anxietate, insomnie, epuizare emoțională, teamă, apatie, confuzie, vinovăție, tristețe sau chiar depresie. 

 Tristețea este o emoție tranzitorie, o reacție firească la conștientizarea unei pierderi – în contextul actual, pierderea temporară a unui stil de viață, a unor activități, locuri de muncă, sau a contactului apropiat cu persoane dragi. Starea emoțională este puternic influențată de modul de gândire și de perspectiva pe care persoana o întreține asupra situațiilor în care se află. Suportul psihologic poate ajuta persoana să depășească momentele dificile și să deprindă modalități sănătoase de a face față dificultăților, de a schimba modul în care sunt interpretate evenimentele și restricțiile, astfel încât ceea ce nu poate fi schimbat să poată fi mai ușor tolerat din punct de vedere psihologic.

 Pe de altă parte, depresia se manifestă printr-o suită de simptome, pe lângă sentimentul de tristețe bine-cunoscut, care persistă cel puțin două săptămâni. Printre acestea se numără scăderea plăcerii pentru activități care înainte entuziasmau persoana, modificări ale greutății corporale și ale apetitului, tulburări ale somnului (insomnie sau tendința de a dormi cea mai mare parte a zilei), lipsă de energie, agitație observabilă sau lentoare în mișcări, sentimente de vinovăție excesivă, scăderea capacității de gândire sau de concentrare a atenției, sau prezența unor gânduri legate de moarte, cu posibilitatea de a-și face rău sieși. În acest caz, intervenția optimă poate fi una care îmbină tratamentul medicamentos cu psihoterapia.

Ce pot face?

 În primul rând, fii conștient de schimbările care se produc în tine! Ia în considerare principiul conform căruia este mai ușor să previi decât să tratezi.

 Atunci când observi că apar schimbări la nivelul dispoziției, al apetitului, somnului sau al capacității de a te mai bucura, ia măsuri pentru protejarea sănătății tale mintale. Nu aștepta agravarea situației, depresia nu trece “stând”.

1. Distanțare fizică, nu izolare

!Schimbă modul de gândire și cuvintele pe care le folosești. Dacă “izolarea socială” te apasă, “distanțarea fizică” te protejează.

2. Păstrează contactul față-în-față

cu cei dragi, prin comunicarea la distanță. Conversațiile video în timp real sunt acum accesibile printr-o suită de aplicații mobile sau de telefonie.

3. Implică-te în activități cu sens pentru tine

. Fie că este vorba de un proiect uitat de mult timp, sau de activități casnice, gospodărești, de citit sau de urmat un curs online, alege-ți cel puțin o direcție de acțiune în jurul căreia îți poți structura ziua.

4. Petrece timpul cu animalul de companie

, dacă ai! Nevoia de contact fizic există de la cele mai mici vârste. Atingerea și mângâierea stimulează producția de dopamină și serotonină,

reglând dispoziția și contribuind la starea de bine.


5. Limitează expunerea la factorii de stres.

Canalele de știri și cele de comunicare online abundă în această perioadă cu polemici, zvonuri, știri false, fiind ușor să te destabilizeze emoțional. Informează-te din surse sigure, în anumite momente ale zilei, evitând expunerea constantă la fluxul de știri sau discuții. Dacă vrei să lași mai mult timp televizorul să meargă în fundal, alege un post cu emisiuni neutre (documentare, muzică).

6. Arată că îți pasă!

Atunci când întinzi o mână de ajutor celui de lângă tine, bucuria se înmulțește pentru amândoi.

7. Cere ajutorul!

Consultațiile online cu un medic specialist îți vor clarifica pașii pe care ar trebui să îi faci pentru a gestiona situația în care simptomele depresiei persistă.