Pneumonita de hipersensibilitate – o boala rara?

 Pneumonita de hipersensibilitate – o boala rara?

Pneumonita de hipersensibilitate (PH) este o boală complexă a plămânului, determinată de sensibilizarea de către un anumit agent inhalant a zonei interstiţiale a plămânilor. Este deseori diagnosticată greşit şi, de aceea, considerată rară.

Mecanism şi cauze

Inhalarea îndelungată a prafurilor de origine animală, vegetală sau chimică poate determina sensibilizare la persoanele predispuse, care trăiesc sau lucrează în medii contaminate. Sursele sunt: păsări, animale domestice, urina de rozătoare; plante şi fungi: rumeguş, paie mucegăite, fân, mucegaiuri şi alte ciuperci, tutun; praful provenit de la plastic, cauciuc sau detergenţi.

Pe fondul unui teren atopic, persoanele expuse pot dezvolta PH. Totuşi, în ultimii ani, s-a observat o prevalenţă crescută a PH şi în afara ariei profesionale, datorită poluării aerului din locuinţe de către anumiţi agenţi patogeni.

Particule de substanţe mai mici de 5 µm pătrund în plămâni, unde pot afecta parenchimul pulmonar: alveolele şi interstiţiul alveolar şi bronhiolele terminale. În acest moment, fie se dezvoltă toleranţă imunologică, fie se declanşează răspunsul imun inflamator, ce provoacă producţia de lichid interstiţial, ce poate progresa spre insuficienţă pulmonară.

Clasificare şi simptome ale PH

PH acută, ce se manifestă la câteva ore sau zile de la inhalarea de scurtă durată a prafului, cu simptome similare cu ale unei infecţii respiratorii: febră, tuse, respiraţie îngreunată, stare generală alterată şi astenie, ce pot dispărea la aproximativ 7 zile după dispariţia agentului patogen.

PH subacută este determinată de o expunere mai îndelungată la substanţele sensibilizante şi are ca simptome tusea productivă, astenia şi insuficienţa respiratorie.

PH cronică provoacă o inflamaţie persistentă ca urmare a expunerii de lungă durată la agentul cauzator şi poate determina fibroză şi insuficienţă pulmonară. Manifestările sunt mult accentuante faţă de cele ale formelor acute, însoţite de pierdere în greutate şi anorexie, şi continuă în ciuda întreruperii contactului cu alergenul.

Diagnostic şi tratament

PH este dificil de diagnosticat corect, fiind deseori confundată cu o infecţie respiratorie sau altă boală pulmonară intersiţială. Menţinerea unui jurnal de simptome asociat activităţilor zilnice poate fi prezentat medicului. Investigaţii precum analize de sânge, pentru determinarea anticorpilor, teste de provocare inhalatorie, radiografii, computer tomograf pot releva modificări interstiţiale sugestive pentru PH. Se recomandă evitarea expunerii la agenţii cauzatori identificaţi şi tratament cu corticosteroizi sistemici, cu rol antiinflamator.