Drumetie pe muntele sacru, Ceahlau

Drumetie pe muntele sacru, Ceahlau

Se spune că Ceahlăul era muntele sacru al dacilor, Kogaion sau Pionul. De pe culmile sale, se credea că în zilele senine se pot vedea gurile Dunării. Muntele Ceahlău este cel mai impresionant, mai renumit și mai mitic masiv montan al Carpaților Orientali. În jurul său și a formațiunilor de poveste au fost țesute o multitudine de legende, fiecare cu mai multe variante. Cum ar fi cea a Dochiei, care apare fie sub formă de tânără încântătoare care îi cere lui Zamolxis sau lui Dumnezeu să fie transformată în stană de piatră pentru a nu cădea prizonieră, fie sub formă de bătrână necruțătoare, sau sub forma Panaghiei, îndrăgostită de soare, sau a ciobanului sărac Stănilă, ce se aruncă de pe stâncile ce îi poartă și astăzi numele, și multe altele.   

Descoperirea muntelui

În Parcul Național Ceahlău există 7 trasee turistice marcate astfel: 6 trasee de dificultate medie, dintre care 3 trasee pornesc din punctul Cabana Izvorul Muntelui, 2 din stațiunea Durău şi unul din satul Neagra și un traseu de dificultate mare, ce porneşte din comuna Bicazul Ardelean. Traseele ce pornesc de la Cabana Izvorul Muntelui şi din Durău durează, în medie, 4 ore, şi se pot parcuge dus-întors într-o singură zi, pe când celelalte două necesită popas peste noapte la una dintre cabanele Dochia sau Fântânele, din vârful muntelui.  Pe trasee veți găsi locuri de popas, indicatoare turistice, panouri informative şi locuri de belvedere marcate, de unde priveliştea vă taie respirația. De asemenea, există o serie de trasee tematice, pe coama muntelui, ce pornesc de la Cabana Dochia. O mulțime de informații interesante, povești ale locurilor emblematice ale masivului și experiențe multisenzoriale ce vă vor introduce în lumea misterioasă a Ceahlăului se regăsesc la poalele muntelui, în cadrul Centrului de vizitare al Parcului Naţional Ceahlău, din Izvorul Muntelui, aflat pe drumul judeţean 155F, imediat după Punctul de informare şi taxare.

Noi am ales al treilea traseu, cu pornire de la Cabana Izvorul Muntelui, prin Poiana Maicilor, Clăile lui Miron, Ocolaşul Mic şi o oprire binemeritată la Cabana Dochia, pentru reîncărcarea bateriilor şi o privire de ansamblu asupra vârfurilor montane din împrejurimi: Vârful Ocolaşul Mare, cel mai înalt din masivul Ceahlău şi Vârful Toaca, ambele de peste 1900 de metri înălțime. Traseul începe cu un urcuș domol prin pădurea de fag și molid, trecând prin Poiana Maicilor, unde se află și un loc de odihnă. De aici se deschide o panoramă spre zona înaltă -"Turnul lui Butu", "Clăile lui Miron" şi spectaculosul abrupt al Ocolaşului Mic. În special în timpul primăverii, puteți întâlni aici urme de mistreți ce trec prin poiană în căutare de hrană. Urmează un urcuș dificil până sub Turnul lui Butu, iar apoi traseul continuă cu o zonă îngustă numită "La Strungă", câteva serpentine și o zonă cu jnepeniş, ce duce către golul alpin al Ocolaşului Mic și panorama spre pereţii verticali din Ocolaşul Mare. La nord se vede vârful Toaca. Traseul traversează treapta inferioară a platoului Masivului Ceahlău, cu perspectivă spre „Coloana dorică”, apoi poteca flancată de stânci duce către un izvor și un loc de popas. Nimic nu se compară, însă, cu priveliștea ce se deschide odată ce ați trecut de Piatra Lată și ați ajuns pe platoul montan. Crestele stâncoase se ridică desupra norilor, iar sentimentul de libertate înfioară orice călător. Coborârea este pe măsură de provocatoare. Veți ajunge spre după-amiază la poalele muntelui, obosiți, însă împliniți și cu senzația că puteți depăși orice obstacol și învinge orice provocare.

Pentru a urca Ceahlăul, aveți nevoie de o minimă pregătire fizică, așa că un antrenament de câteva săptămâni în avans este ideal. Însă efortul merită din plin. Cărările montane lasă loc pentru priveliști asupra văilor ce înconjoară masivul, pădurea este foșnitoare, cântecul pasărilor - înălțător, iar din loc în loc veți regăsi stânci impunătoare, ce își poartă mândre legendele de sute de ani. Odată ajunși aproape de platou, aerul răcoros și tare vă va surprinde și veți avea nevoie de puțin timp pentru a cuprinde cu privirea noua panoramă. Cabana Dochia este situată la o altitudine de 1750 de metri, fiind deschisă pe tot parcursul anului și oferind locuri de cazare, o masă caldă sau băuturi răcoritoare turiștilor ce au nevoie de adăpost peste noapte sau călătorilor aflați în trecere.  

Ceahlăul sacru

Întrucât masivul Ceahlău se află la întretăierea dintre sacru și profan, pe platoul cu jnepeniș fremătător și tufe de afine îmbietoare, din apropierea Cabanei Dochia, veți găsi și un micuț schit. Mănăstirea Ceahlău, cu hramul „Schimbarea la față”, a fost ridicată la începutul anilor 1990, între stâncile semețe, și oferă un loc de repaos binecuvântat după un urcuș anevoios. Călugării care slujesc aici sunt aproape sihaștri, lunile reci ale anului reținând la altitudini joase pelerinii și turiștii care urcă muntele, în general, vara. Până la construirea Casei „Panaghia”, ce adăpostește acum chiliile, bucătăria, paraclisul de iarnă, cămările și alte anexe gospodărești, călugării locuiau în bordeie săpate pe jumătate sub pământ, ca pustinicii de pe vremuri.     

Descoperire plăcută,

Echipa i-Tour