Tarhonul, cunoscut și sub denumirea de Artemisia dracunculus, este o plantă perenă care aparține familiei Asteraceae. Originile tarhonului nu sunt foarte clare, cel mai probabil provine din Siberia, America de Nord și China. Începând cu Evul Mediu timpuriu și arabii încep să își condimenteze preparatele cu tarhon.
Atât timp cât mugurii florali sunt încă închiși, ramurile superioare ale tarhonului trebuie tăiate și agățate pentru a se usca.
Medicament sau aliment?
Medicina convențională a renunțat la folosirea tarhonului în scopuri terapeutice, ca urmare a substanței estragol pe care o conține și care se pare că ar fi cancerigenă și mutagenă. În anul 2002, Institutul Federal pentru Evaluarea Riscurilor din Germania a emis o avertizare în acest sens. Cu toate acestea, în medicina populară, tarhonul continuă să fie folosit.
În prezent, tarhonul este folosit cu precădere în gastronomie sub formă de condiment.
Mai bine mai puțin decât prea mult
Utilizat în alimentație ca și condiment sau administrat pentru o perioadă scurtă de timp în scopuri medicinale, tarhonul este totuși considerat sigur pentru organismul uman. Atenție la dozare însă. Se recomandă să se consume cantități mici. Utilizat perioade lungi de timp, tarhonul poate avea efecte teratogene, de aceea se recomandă să se evite administrarea tarhonului de către femeile însărcinate și care alăptează.
Proprietăți terapeutice
În medicina populară, tarhonului îi sunt atribuite proprietăți terapeutice în tratarea problemelor digestive. Datorită conținutului mare de compuși amari care stimulează producția de sucuri gastrice, tarhonul sprijină digestia. De aceea este folosit împotriva diferitelor probleme digestive precum balonarea sau problemele de colon. Tarhonul are un efect calmant și împotriva crampelor stomacale și unul antiparazitar recunoscut.
În plus, are proprietăți antiinflamatoare, antioxidante, antimicrobiene, diuretice și contribuie la scăderea glicemiei.
Uleiurile eterice din tarhon stimulează circulația și au un efect de încălzire asupra organismului, atunci când sunt aplicate extern. În combinație cu alte uleiuri, cele de tarhon sunt potrivite pentru calmarea durerilor reumatice.
Condiment apreciat în bucătăria franceză
Plantele tinere de tarhon pot fi folosite în doze mici pentru a condimenta oțetul, muștarul, preparatele de pasăre, de cartofi, pastele, orezul, peștele și castraveții murați. Oțetul cu aromă de tarhon este ideal pentru pregătirea salatelor. Tarhonul este apreciat și în bucătăria franceză, în special pentru pregătirea sosurilor Bérnaise, Hollandaise și a vinaigrettelor. Puteți creste tarhonul în gradină, în spații însorite sau chiar semiumbroase, în sol umed și îl puteți recolta în luna iulie. Gustul și mirosul tarhonului amintesc de fenicul, anason, smirnă ăi lemn dulce.
Tarhonul - condimentul care poate înlocui sarea
Tarhonul are un conținut bogat în vitamine și săruri minerale, în special potasiu, magneziu și iod. Aroma sa este deosebit de puternică și este suficientă pentru a da gust mâncării. Tarhonul este condimentul ideal pentru regimurile alimentare în care se recomandă un consum scăzut de sare.
