Căscatul are cauze fiziologice, confirmate ştiinţific, precum: oboseala, trecerea din faza de somn în cea de trezire, temperatura mai ridicată a creierului, presiunea auriculară, dar şi empatia, ca factor social. Da, atât oamenii, cât şi mamiferele cască, în parte ca răspuns empatic sau ca un comportament de sincronizare cu grupul. Cum se explică, însă, cele mai frecvente mituri despre căscat?
Mit: Caşti doar când eşti obosit sau plictisit.
– Fals
Oboseala este una dintre cele mai cunoscute cauze ale căscatului, dar nu este singura. Căscatul apare și în momentele de tranziție dintre somn și starea de veghe, în perioade de concentrare intensă sau chiar înaintea unor activități care solicită atenția. Cercetările sugerează că acest reflex contribuie la reglarea temperaturii creierului și la menținerea unei stări optime de funcționare a acestuia.
Mit: Nu este normal să caști de prea multe ori pe zi.
– Fals... și adevărat
Nu există un număr normal universal de căscături pe zi, iar frecvența diferă de la o persoană la alta. După un număr redus de ore de somn, într-o perioadă stresantă sau solicitantă, putem căsca şi de peste 20-30 de ori într-o zi.
Totuși, atunci când căscatul devine excesiv, apare fără legătură cu starea de oboseală și este însoțit de alte simptome, poate semnala o problemă de sănătate. Printre cauzele posibile se numără tulburările de somn (precum apneea obstructivă în somn sau narcolepsia), efectele unor medicamente, afecțiuni neurologice ori cardiovasculare. Precizaţi medicului aceste manifestări.
Mit: Căscatul este contagios.
– Adevărat
Probabil ați observat că simplul fapt de a vedea pe cineva căscând sau de a citi despre căscat poate declanșa același reflex. Fenomenul este real și bine documentat științific, apărând mai ales între persoane care au o legătură emoțională apropiată, deoarece este asociat cu mecanismele empatiei și ale sincronizării sociale. Oamenii tind să „preia” căscatul membrilor familiei, prietenilor sau colegilor mai ușor decât al unor persoane necunoscute. Interesant este că acest comportament a fost observat și la alte mamifere sociale, precum câinii, cimpanzeii sau lupii.
Mit: Alergia mă face să casc.
– Adevărat
Alergiile pot provoca inflamația mucoasei nazale și disfuncția trompei lui Eustachio, canalul care egalizează presiunea dintre urechea medie și mediul exterior. Căscatul ajută la deschiderea trompei lui Eustachio și la echilibrarea presiunii. Aşadar, oricât de surprinzător ar fi, reflexul apare în perioadele cu simptome alergice, precum senzația de ureche înfundată, congestia nazală sau scăderea temporară a auzului. Tratarea sau controlul simptomelor alergice ar putea reduce și frecvența căscatului.
