Ce ești dispus să crezi? Haide să facem împreună un mic test. Răspunde la afirmațiile de mai jos, care pot fi titluri de articole sau mesaje prezentate în videoclipuri, cu „da” (cred că e adevărat) sau „nu” (cred că e fals).
- Dacă bei apă cu lămâie și ghimbir în fiecare dimineață, îți scade colesterolul. Doctorii nu vor ca tu să știi asta!
- Vaccinurile otrăvesc corpul și este mai bine să faci bolile copilăriei fiind nevaccinat. Doar cei curați se mai pot salva sufletește.
- Ceaiul de păpădie vindecă orice formă de cancer. Află de unde să faci rost de el!
- Incredibil! Un sugar are mai multe oase decât un adult!
- Femeile caută bărbați puternici, care să le conducă cu fermitate. Un bărbat trebuie să învețe cum să fie lider!
- Avioanele răspândesc substanțe pentru manipularea vremii și îmbolnăvirea populației. Distribuie înainte să fie șters!
Înainte de a oferi răspunsurile, oprește-te un minut și analizează cum ai gândit și ce ai făcut atunci când ai ales răspunsul. Dacă pentru unele ai luat o decizie pe loc, pentru altele este posibil să fi ezitat. Ce ai făcut în momentul ezitării? Dacă ai căutat informații și din alte surse obiective, atunci te pot felicita pentru un comportament care deja te protejează de dezinformare.
Ce urmăresc informațiile false?
Informațiile false sunt peste tot și acoperă toate domeniile, de la sănătate la mediu, diversitate socială, politică, educație, economie, viața vedetelor și chiar știință și tehnologie. Scopurile lor sunt diferite și este bine să putem identifica intenția ascunsă din spatele mesajelor, precum:
- atragerea de vizualizări, click-urile fiind de cele mai multe ori monetizate,
- orientarea opiniei publice într-o direcție distructivă, polarizatoare (împărțirea în grupuri de oameni pro și contra care se luptă între ei, uitând de tot restul valorilor împărtășite, chiar de umanitatea comună), pe principiul divide et impera
- inducerea emoțiilor negative (anxietate, panică, furie) care îi determină pe oameni să acționeze impulsiv (să cumpere, să trimită bani sau date personale, să descarce aplicații malițioase)
- provocarea confuziei prin asaltul de informații contradictorii și descurajarea comportamentului de verificare a faptelor
- distrugerea încrederii în instituții (de sănătate, de educație etc.)
- manipularea în general a comportamentelor oamenilor (uneori prin presare, timp limitat)
- creșterea influenței și a puterii anumitor personalități
- distragerea atenției de la probleme importante prin orientarea ei către povești emoționante sau scandaluri, deturnarea conversațiilor importante (schimbarea subiectelor)
- obținerea de date personale (bancare sau de identitate, dar și de profilare socială)
De ce este atât de ușor să credem informații false?
Unele informații au aparență corectă (sună corect sau inofensiv), alte informații confirmă atitudini pe care cititorii deja le aveau (dau sentimentul plăcut de validare), în timp ce altele induc panică și folosesc mecanismele neurobiologice specifice răspunsului la pericol (reacții impulsive). În plus, așa cum se poate observa în provocarea de mai sus, deseori informațiile îndoielnice sunt însoțite de îndemnuri, afirmații emoționale sau cu aspect de regulă:
Doctorii nu vor ca tu să știi asta!
Doar cei curați se mai pot salva sufletește.
Află de unde să faci rost de ...!
Incredibil!
Un bărbat trebuie să învețe cum să fie lider!
Distribuie înainte să fie șters!
Cinci întrebări pentru a te proteja de dezinformarea și manipularea online
- Care e sursa informației? Cine o comunică? Este un influencer, o persoană care spune că este specialist, dar nu poate fi identificat ca atare în mod oficial, sau este un articol științific?
- Care sunt dovezile care susțin afirmația? Mai sunt și alte articole care susțin același lucru, din surse variate? Atunci când caut pe internet informația, obțin răspunsuri care susțin afirmația sau alte răspunsuri?
- Ce spune bunul simț despre afirmația respectivă? Este oare posibil ca acel lucru să fie adevărat (de exemplu, ca un ceai să rezolve problema colesterolului)? Este informația logică și realistă?
- Cui folosește articolul? Se urmărește oare vânzarea, colectarea de informații, clickul sau deschiderea / descărcarea de aplicații sau fișiere? Este articolul scris la modul subiectiv, dintr-o anumită viziune politică, religioasă sau socială, căutând să convingă sau să atragă reacții puternice?
- Cu cine pot verifica informația, pentru a obține o confirmare sau infirmare a acesteia (spre exemplu, dacă este vorba de o informație medicală, pot întreba medicul de familie sau medicul specialist).
Revenind la provocările de la începutul articolului, există o singură afirmație adevărată. Ai depistat-o? Este afirmația numărul 4. Uneori, adevărul științific este contraintuitiv și chiar greu de crezut și, mai mult, poate fi împachetat în senzaționalism pentru a atrage click-uri, de aceea verificarea informației din mai multe surse ne ajută să depistăm adevărul.
În concluzie, este important să îți pui întrebări, să verifici sursele, să cauți informații din medii credibile, să ceri opinia specialiștilor, să îți cunoști vulnerabilitățile și să păstrezi un scepticism sănătos. Astfel îți protejezi gândirea și alegerile într-un mediu online construit pentru a te influența.