Lifestyle și sănătatea femeii Lifestyle și sănătatea femeii

Noi perspective in boala Alzheimer

26 Feb. 2021
Noi perspective in boala Alzheimer

Arginina, o altă cale de abordare a bolii Alzheimer


Boala Alzheimer, care acum 100 de ani era o boală extrem de rară, a devenit acum una dintre provocările cele mai temute ale secolului 21, la nivel global fiind peste 50 de milioane de persoane afectate. Această boală neurodegenerativă are un început care poate trece cu totul neobservat. Evoluția ei este marcată prin depunerea progresivă a plăcilor amiloide și degenerescența neurofibrilară. În plan cognitiv și comportamental, acest lucru se reflectă prin sporirea momentelor de dezorientare, de pierdere a amintirilor cu precădere mai recente, progresând spre pierderea celor mai îndepărtate, dezorganizare, dificultăți în comunicare și realizarea sarcinilor zilnice precum și schimbări de dispoziție și tulburări ale somnului. Cercetările în domeniu vizează mai multe direcții, unele concentrându-se pe metode de identificare a modificărilor și de diagnosticare timpurie, iar altele – pe tratarea adecvată și flexibilă a bolii. De exemplu, pe lângă simptomele clasice ale bolii, s-au identificat modificări la nivel molecular și biochimic, precum neuroinflamația, declanșarea fenomenului de moarte celulară, disfuncții mitocondriale, disfuncții la nivel de metabolism și mai ales stresul oxidativ cronic, considerat a fi un prim semn în debutul insidios al bolii.


Arginina, o altă cale de abordare a bolii Alzheimer

Ce este arginina? Este un aminoacid necesar bunei funcționări a creierului, ca de exemplu a glandelor hipofiză și pituitară. Atunci când creierul este deprivat de arginină, efectele stresului oxidativ la nivelul neuronilor capătă amploare. Un studiu al Universității Duke a indicat faptul că anumite celule imunitare care protejează creierul, pot începe să consume în mod atipic arginina, atunci când se declanșează un proces de suprimare a sistemului imunitar. Studiul, efectuat pe șoareci, a arătat că blocarea acestui proces a prevenit apariția plăcilor tipice bolii Alzheimer și a pierderii memoriei. Acest lucru nu înseamnă că tratamentul constă în gestul simplu de a consuma arginină – deoarece creierul este protejat de o barieră care nu permite accesul tuturor elementelor purtate de sânge, însă cu siguranță oferă o pistă nouă de cercetare și abordare a tratamentelor.


Ce este BCAA? Aminoacizii cu lanț ramificat de carbon (BCAA)

Acest termen poate fi cunoscut sportivilor, aminoacizii cu lanțuri ramificate de carbon având un rol important în creșterea masei musculare. Mai puțin cunoscut este faptul că acest tip de aminoacizi este important în metabolizarea glutaminei și glutamatului la nivelul creierului și hrănește cu nitrogen cel puțin o treime din glutamatul de la nivel cerebral. Studii recente asupra modificărilor metabolice au descoperit faptul că una din caracteristicile ascunse ale bolii Alzheimer este deficiența de aminoacizi cu lanț ramificat. Suplimentarea orgaismului cu BCAA a avut efecte terapeutice asupra aterosclerozei, obezității și sindroamelor metabolice, deocamdată în studii asupra animelor.


Terapia pe bază de insulină

Atunci când Boala Alzheimer are debut precoce, instalându-se înainte de vârsta de 61 de ani, se consideră că este în general dobândită genetic iar răspândirea în grupul familial este de 13%. În cazul bolii cu debut tardiv (după 61 de ani) factorul ereditar este mai puternic, însă, în același timp, evoluția sa depinde de un cumul de interacțiuni între factorii ereditari și cei de mediu (alimentație, stil de viață), aceștia din urmă având un impact considerabil. Mai mult, între cele două tipuri de boli Alzheimer, s-au observat diferențe în ceea ce privește proteinele beta-amiloide, niște proteine care reprezintă principalul constituent al plăcilor amiloide, responsabile de simptomele devastatoare ale bolii. În cazurile debutului tardiv, s-au constatat markeri inflamatori și afectarea funcției renale, ceea ce ajută la o diferențiere mai clară a celor două tipuri de forme ale bolii. Boala Alzheimer cu debut tardiv este asociată deseori cu diabetul și hipertensiunea, fapt mai puțin întâlnit la cazurile cu debut precoce. Abordarea diferențiată a Bolii Alzheimer în funcție de debut și de afectarea celorlalte sisteme metabolice, duce la conturarea unor strategii noi de tratament. Cercetătorii au putut identifica modificări metabolice asemănătoare celor produse în diabetul de tip II sau în obezitate, ducând la formularea ipotezei conform căreia boala Alzheimer cu debut tardiv ar putea fi o altă formă de diabet, „diabetul de tip III”. Încurajator este faptul că s-a constatat prin studii preclinice și clinice, eficiența tratamentelor utilizate în diabet, ateroscleroză și alte boli metabolice, în îmbunătățirea funcțiilor celulare, a funcționării cognitive și generale a persoanelor afectate.


Alte direcții de tratament

Studii recente asupra animalelor și oamenilor au investigat şi identificat și alte substanțe care au potențial în tratarea bolii Alzheimer cu debut tardiv, precum tiazolidindiona (cu efect antidiabetic) și tratamentul de lungă durată cu curcumină. Deși rămâne în continuare un domeniu deschis cercetării, progresele făcute conturează abordarea flexbiliă a bolii Alzheimer pentru a crește calitatea vieții persoanelor vârstnice.

Comunități