Pe o distanţă de aproximativ 130 de kilometri, de la intrarea Dunării în ţară şi până la Orşova, măiestria cu care fluviul şi-a croit drum prin Munţii Carpaţi este uluitoare. Sunt celebre Cazanele Mari şi Cazanele Mici, Clisura Dunării, Chipul lui Decebal, însă pentru a cunoaşte cu adevărat acest areal, este nevoie de o explorare mai profundă a sa. Să pornim!
Parcursul Dunării şi obiectivele turistice
Dunărea îşi începe parcursul prin România în apropierea localităţii Baziaş, Judeţul Caraş-Severin, iar șoseaua care vă poartă fie chiar pe malul său, fie la câţiva zeci de metri distanţă, ajunge în localitatea Moldova Veche, în dreptul căreia bazinul Dunării începe să se lărgească. Aici, fluviul face loc insulei Ostrovul Moldova Veche, un refugiu pentru animale sălbatice, accesibil cu barca. Însă, după foarte puţin timp, avem parte de una dintre cele mai spectaculoase privelişti ale Defileului Dunării, care se îngustează mult, iar apa atinge una dintre cele mai mari adâncimi ale sale.
În apropiere de malul stâng se află Stânca Baba Caia, ce pare că ţâşneşte din apele Dunării. Ceva mai în faţă, chiar în zona unde este un izvor de apă potabilă, este intrarea către Peştera cu muscă, locuită încă din perioada Hallstatt, utilizată ca punct de observaţie asupra Dunării şi fortificată în perioada medievală. Urme ale fortificaţiilor sunt încă vizibile. Pe malul drept, în Serbia, veţi vedea o impunătoare cetate medievală, construită în stâncă şi renovată recent, Cetatea Golubăţ.
În dreptul localităţii Drencova, parțial scufundată în apele Dunării, se află Cetatea Drencova. A fost construită la începutul secolului al XV-lea, pe ruinele unei vechi cetăţi romane, proprietate a Ordinului Cavelerilor Teutoni, iar apoi a familiei lui Iancu de Hunedoara. Ca cetate de graniţă, a supravieţuit atacurilor timp de sute de ani. Ultimul, însă, i-a fost fatal: construcţia hidrocentralei Porţile de Fier şi inundarea întregii zone din amonte. Astfel, a ajuns şi Cetatea Drencova pe jumătate sub apele fluviului.
25 de kilometri în aval, în apropierea comunei Sviniţa, ne întâmpină o altă bijuterie, martoră a lucrărilor aduse cursului şi fluxului de apă al Dunării, Cetatea Tricule (trei turnuri, kule înseamnă turn în limba turcă). Construită în secolul al XV-lea cu scop defensiv împotriva expansiunii turcilor la nord de Dunăre, pe ceea ce era atunci o stâncă deasupra fluvului, cetatea avea trei turnuri de câte 10 metri înălţime, ce formau un triunghi şi erau conectate între ele prin palisade. Doar două turnuri se mai ridică, impunătoare, deasupra nivelului Dunării, cel de-al treilea, situat mai în larg, fiind acoperit total. Atunci când apa are un nivel foarte scăzut, pot fi ghicite în mâl şi ruinele celui de-al treilea turn.
Încă 19 kilometri şi pătrundem într-unul dintre cele mai fascinante locuri traversate de Dunăre: Cazanele Dunării, formate din Cazanele Mari şi Cazanele Mici. Aici, Dunărea pare că fierbe. De o parte şi de cealaltă se ridică stâncile calcaroase ale Munţilor Carpaţi, ce adăpostesc: pe malul drept, Chipul lui Decebal, o statuie în piatră, ce îl reprezintă pe regele dac, realizată între anii 1994 şi 2004, având o înălţime de 55 de metri, iar pe malul stâng, Tabula Traiana – o placă dăltuită în piatră, realizată de romani în memoria victoriilor lui Traian asupra dacilor, cu aproape 2000 de ani în urmă. Este singura dintre cele 10 astfel de tabule ce au existat pe malul sârbesc, fiind ridicată cu 30 de metri, pentru a ajunge peste noul nivel al Dunării, crescut odată cu construcţia barajului de la Porţile de Fier. Se vede cel mai bine în timpul unei plimbări cu barca pe Dunăre.
Cu acces atât dinspre drumul principal, cât şi dinspre Dunăre, puteţi vizita Peştera Ponicova, situată înainte de intrarea în localitatea Dubova. Peştera Ponicova este cea mai mare din Defileul Dunării, fiind uşor accesibilă, însă vizitarea necesită ghid şi echipament adecvat. Prezintă mai multe tipuri de săli şi galerii, locuite din perioada Hallstatt, în care au fost descoperite oase de urs şi de hienă de peşteră.
Şi, dacă tot vă vorbeam despre stâncile abrupte prin care Dunărea şi-a săpat drumul, tot în zona Cazanelor, de o parte şi de alta a comunei Dubova puteţi urca pe Ciucărul Mare, respectiv pe Ciucărul Mic, două vârfuri semeţe, cu trasee marcate şi puncte de belvedere asupra întregului areal. Privită de sus, Dunărea pare că se pierde printre munţi, iar peisajul este spectaculos. Traseul către Ciucărul Mare porneşte din Dubova, din dreptul terenului de fotbal şi durează maximum 2 ore tur-retur. Traseul spre Vârful Ciucărul Mic porneşte de la intrarea în comuna Dubova, dinspre Drobeta -Turnu Severin, şi durează aproximativ 1,5 ore.
Mănăstirea Mraconia, care ni se dezvăluie într-un loc ce pare suspendat deasupra fluviului, este mărturie a fostului lăcaş de cult, Mănăstirea Mrăcuna, ce data încă din secolul al XV-lea şi a fost distrusă cu ocazia construirii lacului de acumulare Porţile de Fier. Mănăstirea a fost construită între anii 1993 şi 2000 şi este punctul de final al Defileului Dunării.
Puteţi descoperi aceste fascinante locuri prin drumeţii pe munte, cu bicicleta, cu maşina sau cu barca pe Dunăre. O excursie de câteva zile vă va permite să simţiţi pe deplin atât liniştea, cât şi chemarea la viaţă şi la explorări impuse de fluviul ce curge fie molcom, fie vertiginos printre munţi.
Descoperire plăcută,
Echipa i-Tour
-min-crop_330_330.webp)
