Despre creierul uman
Chiar le este bărbaților imposibil să asculte? Chiar au femeile probleme cu parcarea mașinii? Cercetătorii au stabilit încă de ceva timp anumite diferențe funcționale între cele două jumătăți ale creierului uman. Este interesant însă cum această diferență se accentuează, cel puțin o dată pe lună în cazul femeilor.
Anumite diferențe cognitive între sexe au fost demonstrate științific. Spre exemplu, femeile au capacități verbale mai bune, atunci când trebuie să numească rapid un cuvânt căutat, în timp ce bărbații au dovedit a avea o capacitate de orientare în spațiu mai bună.
Diferențele specifice sexelor în ceea ce privește capacitățile lingvistice și a cogniției spațiale nu reprezintă prejudecăți răuintenționate, ci certitudini demonstrate științific. Aceștia ar putea constitui rezultatele diferitelor stiluri de educație și/sau a factorilor biologici. Astfel, creierul uman, al femeilor și al bărbaților se deosebesc prin nenumărate caracteristici anatomice. Rezultatele testului fac trimitere la acești factori biologici. Cu ajutorul clasificărilor speciale, diferențele de sex au fost împărțite nu doar în funcție de națiuni, ci și pe perioada ultimilor 30-40 de ani, în mod constant, chiar dacă stilurile educaționale au fost extrem de diferite în toate aceste țări și intervale de timp. În plus, în cazul bărbaților care în urma schimbării sexului și administrarea de hormoni sexuali, s-a constatat o creștere a capacităților lingvistice în detrimentul celor spațiale. Această dezvoltare inversă s-a constat și în rândul femeilor transformate în bărbați în urma operațiilor de modificare a sexului .
Sunt hormonii responsabili?
Există nenumărate ipoteze care indică o diferență cognitivă între femei și bărbați, condiționate cel puțin parțial de factori hormonali care la rândul lor provoacă mecanisme craniene specifice sexelor. Însă nu ar trebui ca aceste oscilații hormonale să provoace modificări ale performanței cognitive în timpul ciclului menstrual al femeilor? S-a încercat găsirea răspunsului la această întrebare, fiind testate de două ori în timpul ciclului, femei netratate cu preparate hormonale, cum ar fi pilula contraceptivă. Le-au fost trasate sarcini pe care, de regulă femeile le soluționează mai greu decât bărbații. Un moment al testului a fost stabilit în timpul menstruației (ziua a 2-a de ciclu), când toți hormonii sexuali sunt în cel mai scăzut punct. Cea de-a doua sarcină a fost stabilită în faza luteală (ziua 22), când nivelul estradiolului și a progesteronului este foarte ridicat. Rezultatele au fost clare: atunci când hormonii sexuali ating cel mai scăzut punct (ziua a 2-a), performanța femeilor în timpul testului rotativ mintal a fost similară cu performanța bărbaților. Însă odată cu creșterea nivelului hormonilor în cea de-a 22-a zi, performanța a scăzut dramatic. Astfel, femeile testate nu au obținut rezultate mai slabe decât ale bărbaților în ceea ce privește capacitatea vizual-spațială – diferența depinde doar de perioada când sunt testate!
În funcție de moment
Pentru că hormonii sexuali au o influență variată asupra funcțiilor creierului, nu este simplu de stabilit care dintre aceste funcții este modificată în cazul persoanelor testate. "Candidații promițători" sunt acele asimetrii cerebrale – diferențele de funcționare dintre partea stangă și partea dreapta a creierului. Partea stangă a creierului indică o tendință spre capacități lingvistice, în timp ce partea dreaptă demonstrează o dominantă a funcțiilor vizuale-spațiale. Aceste diferențe funcționale stânga-dreapta sunt mai accentuate la bărbați decât la femei. Una dintre explicații ar putea fi aceea că bărbații și femeile se deosebesc cognitiv deoarece asimetriile creierelor diferă? Însă aceasta ar însemna că odată cu cogniția ar trebui să se modifice și simetriile craniene odată cu ciclul lunar. Au fost testate asimetriile persoanelor cu ajutorul unui experiment special ("tehnica vizuală a jumătății de câmp"), care permite prezentarea de imagini doar unei jumătăți a creierului. Dacă persoana supusă testului, urmărește o cruce de menținere a atenției, aflată în mijlocul ecranului, figura din stânga este observată doar de partea dreaptă a creierului. De îndată ce persoana testată se uită în stânga și privește figura central, ambele jumătăți ale creierului percep stimulul. Pentru o astfel de mutare a privirii pe monitor, oamenii au nevoie de circa 180 milisecunde, în timp ce persoanele testate privesc în continuare la crucea de menținere a atenției. Apoi, în creierul uman, stimulul lateral este perceput doar de emisfera dreaptă.
Recunoașterea rapidă a obiectelor din stânga
Ca pas următor, persoanele supuse testului au avut de comparat diferite figuri. Mai întâi li s-a arătat o figură abstractă, prezentată central timp de câteva secunde, pentru a permite ambelor jumătăți ale creierului să stocheze stimulul. Apoi, în locul figurii centrale a apărut scurt crucea pentru fixarea atenției. În final, a fost afișată fie stânga, fie dreapta, timp de 180 de milisecunde, aceeași figură sau o alta, în timp ce privirea rămânea concentrată pe crucea pentru fixarea atenției. Apoi persoanele testate s-au decis cât mai repede cu putință, prin apăsarea unor taste, dacă este vorba de aceeași figură (G) sau de o alta (U). De regulă, răspunsul este mai rapid și mai corect atunci când figura apare pe monitor din partea stangă, deoarece emisfera dreaptă este depășită în sarcinile vizuale și spațiale. Acest rezultat a fost confirmat atât de persoanele testate de sex masculin cât și de femei în timpul ciclului. Într-unul din cazuri, performanța a fost aceeași pentru ambele laturi, în timpul fazei luteale. Asimetriile cerebrale s-au modificat radical pentru sarcinile vizuale-spațiale în timpul ciclului menstrual. O reducere a hormonului sexual feminin conduce la o creștere a performanței odată cu rotația mentală și la o organizare asimetrică a creierului. Și în cazul femeilor după menopauză, s-au înregistrat diferențe stânga-dreapta față de stimulii vizuali-spațiali, care au corespuns celor ai bărbaților și femeilor din timpul ciclului menstrual.
Progesteronul este responsabil
Examinările au indicat faptul că asimetria se modifică în special odată cu oscilațiile hormonului progesteron. Progesteronul crește odată cu cea de-a 22-a zi a ciclului lunar și apoi scade. În creier, progesteronul îmbunătățește funcționarea receptorilor pentru transmițătorul inhibitor GABA și scade în același timp preluarea și transformarea transmițătorului excitant, glutamat. Astfel, se crede că progesteronul ar avea o funcție de inhibare asupra mai multor procese cerebrale. În special, progesteronul ar putea modifica asimetriile cerebrale, prin modificarea schimbului de informații între cele două jumătăți cerebrale, prin legătura fibrelor (corpus callosum).
Corpus callosum este format din peste 200 de milioane de fibre și face legătura între cele două jumătăți craniene. Celulele nervoase care formează corpus callosum folosesc aproape exclusiv glutamat. În timpul fazei luteale, progesteronul ar putea afecta eficiența acestei legături și a asimetriilor cerebrale. Dacă aceste ipoteze sunt adevărate, întreaga excitabilitate din membrana craniană ar trebui să oscileze. Însă cum poate fi demonstrat acest lucru?
Excitabilitatea în creierul uman
Cu ajutorul stimulării magnetice transcraniene (TMS) poate fi determinată excitabilitatea pentru creierul uman, fără a provoca nici un fel de daune. Această metodă este folosita de mai bine de 10 ani în neurologia clinică, în procesul de diagnosticare. Printr-o tehnică specială de stimulare, prin care se aplică un stimul TMS subliminal, timp de câteva milisecunde, înaintea unui stimul supraliminal, poate fi testată excitabilitatea anumitor regiuni ale creierului. Această metodă se bazează pe existența legăturilor celulare în membrana craniană, care prin sinapse influențează în mod inhibitor arealele implicate ulterior, în timp ce alte legături neuronale din vecinătate au un efect stimulatos asupra zonelor funcționale ulterioare ale creierului. Dacă intervalul de timp dintre primul și al doilea stimul este între 1 și 4 milisecunde, sunt activate în primul rând legăturile celulare GABA inhibitoare. În cazul distanțelor de timp mai mari, între 8-20 de secunde, sunt folosite legăturile neuronale excitatoare, cu glutamat ca transmițător.
Hormonii sexuali amortizează activitatea celulelor nervoase
Derularea în timp a unei astfel de metode de dublă stimulare permite o concluzie cu privire la activitatea actuală inhibitoare și stimulatoare a unei anumite regiuni ale creierului. Cu ajutorul unei tehnici comparabile TMS, a fost controlat transferul de semnale dintre cele două emisfere via corpus callosum. Acestă metodă TMS de dublă stimulare a fost aplicată femeilor în diferite faze ale ciclului menstrual. Activitatea legăturilor neuronale inhibitoare și stimulatoare a indicat oscilații puternice în diferite faze ale ciclului. Astfel, activitatea legăturilor celulare stimulatoare a scăzut odată cu concentrația puternică a hormonului sexual Estradiol și Progesteron în fază luteală, în timp ce legăturile celulare inhibitoare au fost activate concomitent. A rezultat astfel o activare redusă a anumitor regiuni din creier. În același timp, s-a constatat o modificare în schimbul de informații dintre cele două emisfere via corpus callosum: în faza luteală a scăzut transmiterea semnalelor, fapt ce corespunde rezultatelor testelor tehnicii jumătății vizuale de câmp. Rezultatele obținute cu ajutorul diferitelor consultații, indică o asimetrie alternantă a funcției creierului, condiționată de înaintarea în ciclul menstrual. Aceste oscilații se remarcă în funcțiile de zi cu zi. Astfel, rezultatele cercetărilor arată că aceste mici diferențe din creierul uman sunt argumentate obiectiv, fiind condiționate de hormoni.
