Mărginimea Sibiului a avut din vechime un statut aparte, fiind o veche vatră de români, mocani, ale căror obiceiuri ancestrale s-au păstrat pînă în prezent. Spre deosebire de celelalte regiuni ale județului Sibiu de astăzi, Mărginimea a fost locuita preponderent de români, aici fiind funcționale si unele dintre primele scoli românești din zonă.
Bisericile care punctează spaţiul Mărginimii, muzeele, traseele montane şi de drumeţie şi peisajele pitoreşti din vârf de munte unde sunt cocoţate satele românilor, meşteşugurile şi tradiţiile constituie un fabulos amalgam de atracţii către acest loc. Mărginimea este cu atât mai vulnerabilă în perioada Sărbătorilor cu cât gospodăriile bine protejate de garduri înalte şi ziduri groase îşi deschid porţile şi ne permit să aruncăm o privire asupra obiceiurilor vii, păstrate cu sfinţenie de comunitate. Pornim?
De ce Mărginimea Sibiului nu este doar o graniţă, ci şi un centru?
În primul rând, pentru a elucida misterul localităţilor componente şi al denumirii arealului, trebuie menţionat faptul că Mărginimea Sibiului nu reprezintă împrejurimile oraşului Sibiu, ci un întreg areal compus din 18 localităţi ce se întinde din apropierea Sibiului şi până la aproximativ 50 de kilometri distanţă, în Munţii Cindrelului, cea mai îndepărtată localitate fiind Jina, de-a lungul râurilor Sălişte, Cibin, Șteaza şi Sadu. Sălişte este cea mai mare localitate, astazi oraş, dar şi capitala culturală şi spirituală a Mărginimii, fiind urmat de Răşinari, Tilişca, Orlat, Sadu, Râu Sadului şi Sibiel, ca importanţă în zonă.
Prima atestare documentară a unei localităţi din Mărginime avea loc în anul 1204, la întemeierea Rășinariului. Avea să fie urmată de Tălmaciu (1318), Orlat (1322) şi Sălişte (1354), sate locuite de români, spre deosebire de alte localităţi întemeiate şi locuite de saxoni.
Aceste localități, situate la graniţa Imperiului Habsburgic şi Austro-Ungar cu Țara Românească, au avut o serie de privilegii, funcţionând atât ca zonă de refugiu pentru conducătorii români din sudul Munţilor Carpaţi, cât şi ca organizare complexă cu rol de apărare, prin intermediul Regimentului I de Graniță de la Orlat, înfiinţat la ordinul Împărătesei Maria Terezia, în anul 1765. Vechea vatră românească ce, pe parcursul timpului, a contribuit la cultura şi civilizaţia transilvană şi românească cu mari nume de profesori, filozofi, oameni politici, luptători pentru drepturile românilor şi preoţi ne invită astăzi să descoperim mult mai mult decât o suită de localităţi frumos îngrijite şi peisaje pitoreşti – mai ales un loc spiritual unde oamenii au perpetuat de generaţii un cult pentru dragostea faţă de tradiţii ancestrale, pământ, râuri şi munţi.
Obiective turistice, culturale şi naturale în Mărginimea Sibiului
Mărginimea este punctată cu biserici de lemn, de piatră şi cu schituri sihastre. Legătura românilor din aceste zone cu Dumnezeu şi spiritualitatea, cu obiceiurile ce ţin de marile sărbători fac din Mărginime o zonă exelentă pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă, pentru cunoaşterea tradiţiilor, a cântecelor şi colindelor transmise din moşi-strămoşi, a portului popular splendid şi mândru purtat mai ales de cei tineri. Ceata Junilor din Mărginime se adună în fiecare an şi colindă localnicii din Sălişte începând din Ajunul Crăciunului, urmând ca, în data de 28 decembrie, Cetele de Juni din satele din Mărginime şi din judeţele învecinate să se întâlnească tot la Sălişte. Aici, în jurul prânzului, îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, juni şi junese se întrec la joc oferind un spectacol fascinant şi emoționant al vechilor tradiții.
Cea mai veche biserică românească din Mărginime se află la Sălişte şi a fost ridicată în perioada 1761-1785. Biserici vechi din lemn mai găsiţi la Poiana Sibiului, Fântânele (un sat fermecător, cu străduţe întortocheate, ce şerpuiesc printre livezi) şi la Tălmăcel.
La Sălişte se află Muzeul Culturii Săliştene, dedicat personalităților culturale care îşi au rădăcinile aici, dar şi un muzeu al silviculturii. La Răşinari, satul lui Emil Cioran şi al lui Octavian Goga, pot fi văzute, dar nu şi vizitate, casa filozofului şi cea a poetului şi omului politic, și poate fi vizitat Muzeul Parohiei Ortodoxe, găzduit în Casa Episcopală. Muzeul de Icoane pe Sticlă „Pr. Zosim Oancea” se află în Sibiel şi poate fi vizitat.
Două obiective interesante şi accesibile din Mărginime sunt Cetatea Dacică de la Tilişca, de pe dealul Căţânaş, unde au fost descoperite urme de locuire din secolele XII-VII î. Hr., şi Muzeul Energetic Sadu I, din localitatea Sadu. Muzeul este unic în ţară şi reprezintă o centrală hidroelectrică de mică putere, pusă în funcţiune în anul 1896, fiind astfel cea mai veche centrală aflată în operare din România. Sadu a fost şi prima localitate electrificată din ţară. Acum, muzeul şi toate echipamentele aflate în stare de funcționare pot fi vizitate.
Traseele de drumeţie vă vor purta paşii spre splendide locuri de belvedere, către culmile munţilor, păduri semeţe de brad şi pășuni întinse.
Da, Mărginimea Sibiului trebuie explorată, preferabil cu maşina sau într-o excursie organizată, timp de câteva zile, pentru a-i simţi spiritul şi a trăi experienţe autentice. Aproape în orice localitate veţi găsi pensiuni sau case de oaspeţi, iar proprietarii sunt amabili, gătesc excelent şi vă vor transforma concediul într-o experienţă minunată, de neuitat.
Descoperire plăcută,
Echipa i-Tour
-min-crop_330_330.webp)
