Cultura Cucuteni-Tripolie, adesea denumită pur și simplu Cucuteni, a fost o cultură arheologică neolitică ce a prosperat în Moldova, nord-estul Munteniei şi sud-estul Transilvaniei de pe teritoriul de astăzi al României, în Republica Moldova şi pe o mare suprafaţă din Ucraina, între anii aproximativ 5500 și 2750 î.Hr. Cultura Cucuteni a precedat cu câteva sute de ani orice aşezare umană din Sumer și Egiptul Antic.
Cu siguranţă, vizitând orice muzeu de istorie din România, aţi fost impresionaţi de vasele din ceramică pictată, ce aparţineau culturii Cucuteni. Într-adevăr, acestea sunt cele mai cunoscute şi mai uşor identificabile descoperiri, însă civilizaţia Cucuteni este cunoscută şi pentru așezările impresionante şi modul de organizare socială.
Cultura Cucuteni-Tripolie, prin prisma descoperirilor arheologice
Cultura Cucuteni a fost una dintre cele mai avansate civilizaţii europene de acum peste 7000, până la 5000 de ani, care s-a stins în condiţii încă foarte puţin ştiute. Se cunoaşte faptul că, în jurul anului 2750 î.Hr., cultura Cucuteni-Tripolie a intrat în declin, probabil din cauza unei combinații de factori precum schimbările de mediu, epuizarea resurselor și posibile conflicte cu populaţii războinice migratoare. Așezările abandonate și schimbările în cultura materială sugerează o transformare semnificativă în acea perioadă.
Aşezări şi arhitectură
Așezările descoperite în siturile arheologice ale culturii Cucuteni erau adesea de mari dimensiuni, de diferite niveluri de complexitate și bine organizate, prezentând case cu mai multe camere din lut și lemn. Reconstrucţii 3D ale unor situri descoperite în Ucraina atestă o distribuţie radială a clădirilor, în jurul unui templu, pe o suprafaţă circulară. Aşadar, arhitectura indică un grad de organizare socială și planificare comunitară. De asemenea, se pare că locuitorii ardeau şi reclădeau casele în mod periodic.
Situri arheologice din România au scos la iveală practici agricole dezvoltate de cultivare a cerealelor şi de creştere a animalelor, ceea ce a jucat un rol crucial în creșterea așezărilor sedentare și în extinderea geografică a culturii.
Ceramica
Una dintre cele mai distinctive trăsături ale culturii Cucuteni este ceramica sa, unică pe teritoriul Europei. Aceasta este decorată în mod elaborat şi dominatӑ de principiul simetriei, pictată cu modele geometrice complicate, spirale, figuri antropomorfe și desene zoomorfe. Totodatî. ceramica Cucuteni se remarcă prin atractivitatea sa estetică și prin tehnicile avansate utilizate în realizarea sa. Aceste obiecte de ceramică nu erau doar utilitare, având atât semnificație culturală, cât şi sacră. Figurinele de lut descoperite în siturile din întreaga arie locuită de cucutenieni, inclusiv în România, înfățisează atat oameni, cât și animale. Aceste figurine prezintă adesea trăsături abstracte și stilizate, subliniind anumite părți ale corpului. Probabil că au avut importanță ritualică și simbolică, deși scopul lor exact nu este pe deplin înțeles.
Comerţul şi interacţiunile cu alte populaţii
Descoperirile arheologice de la noi – şi nu numai – au reliefat existenţa unor relaţii comerciale extinse geografic ale civilizaţiei Cucuteni. Locuitorii făceau schimb de mărfuri precum ceramică, unelte și materii prime, cu celelalte culturi vecine. Dovezile comerțului la distanță sugerează existenţa unei rețele economice și sociale complexe a cucutenienilor.
Situri arheologice şi muzee Cucuteni în România şi unde puteţi descoperi această civilizaţie fascinantă
Un muzeu dedicat integral culturii Cucuteni-Tripolie este Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni, situat în centrul istoric al oraşului Piatra Neamţ, care expune vase cucuteniene din ceramică, statuete şi alte tipuri de figurine de valoare excepţională. Aici veţi putea descoperi toate tipurile de vase specifice: vasele-coroană, vasele-binoclu, vasele-horă şi vasele cu suport şi colonete, precum şi multe alte tipuri de exponate care reprezintă vestigiile arheologice descoperite, cu descrieri si prezentări foarte interesante ale civilizaţiei Cucuteni.
Muzeul Civilizaţiei Cucuteni, din cadrul Muzeului Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, expune unele dintre cele mai valoroase piese de ceramicӑ, descoperite în urma mai multor campanii de săpături arheologice, de peste un secol. Muzeul se viziteazӑ cu programare prealabilӑ.
Probabil cel mai cunoscut sit al culturii Cucuteni, care poate fi şi vizitat, existând aici un muzeu în cadrul sitului, este în apropiere de localitatea Cucuteni, la câțiva kilometri de Târgu Frumos, în judeţul Iaşi: Muzeul de Istorie și Arheologie Cucuteni. Acesta adăposteşte un mormânt tumular de incineraţie a unei căpetenii locale getice, din secolul IV î. Hr, alături de alte trei morminte mai mici. Clădirea în sine este spectaculoasă, fiind o construcție circulară din piatră naturală, fără piloni centrali, realizată între 1982 și 1984. În centru se pot observa vestigiile arheologice, iar la etaj se află panouri informative despre cultura Cucuteni şi cea a geto-dacilor. De aici, de pe Dealul Gosan, veţi putea admira vârfurile dealurilor vecine, şi ele extrem de bogate în vestigii cucuteniene (Dealul Cetăţuia) şi geto-dacice. Muzeul are un program special de vizitare, fiind închis pentru public, în perioada 1 decembrie – 28/29 februarie.
Bineînţeles că există şi alte situri Cucuteni unde încă se mai fac cercetări arheologice, însă acestea nu se vizitează. De asemenea, Muzeul Naţional de Istorie a României, din Bucureşti, deţine în patrimoniul său o serie de vase ceramice Cucuteni, de mare valoare istorică şi culturală.
Descoperire plăcută,
Echipa i-Tour
-min-crop_330_330.webp)
