Mai întâi resimțim o senzație localizată între faringe și urechi. Deschidem apoi gura și plămânii pentru a aspira aerul. Gura se deschide din ce în ce mai tare, ochii de închid și uneori ne curg chiar și lacrimi deoarece musculatura feței apasă glandele lacrimale.
Relaxare în timpul zilei
Căscatul în sine este un fapt nespectacular și apare mai ales atunci când suntem obosiți sau plictisiți. Și este chiar sănătos: prin căscat, musculatura mandibulei se relaxează, bătăile inimii se intensifică și creierul este alimentat mai bine cu sânge.
Funcția socială
Printre animale, căscatul are o funcție socială și este folosit ca un semnal pentru ceilalți, determinând un anumit comportament în grup. Atunci când un membru cască, semnalul este clar pentru toți, și anume că este ora de somn. Cercetătorii sunt de părere că aceasta ar fi explicația pentru care căscatul pare să fie contagios printre oameni.
Fapt
Căscatul este un reflex, respectiv o reacție care se repetă mereu sub influența acelorași stimuli. Care sunt stimulii și cauzele pentru care oamenii cască, reprezintă un subiect aflat încă în cercetare.
Mult timp, căscatul a fost considerat un reflex ca urmare a lipsei oxigenului din sânge, spre exemplu atunci când suntem obosiți. Printr-o inspirație profundă, creierul este mai bine oxigenat și alimentat cu sânge, însă cercetătorii americani au demonstrat că acest reflex apare chiar și atunci când saturația de oxigen din sânge este foarte bună.
În cazul persoanelor care au inspirat un amestec de aer cu o concentrație mai mare de dioxid de carbon, rata respirațiilor a crescut, însă frecvența căscatului nu. Persoanele care au respirat numai oxigen au căscat cu o frecvență obișnuită.
Căscatul contagios
Căscatul pare să se instaleze imediat ce citim despre el sau vedem pe altcineva căscând. Unii reacționează în primele secunde, alții după abia 5 minute, fapt pentru care cercetătorii susțin că există o funcție interactivă asociată căscatului. Aceștia sunt de părere că doar persoanele empatice și pline de compasiune sunt cele care reacționează la căscatul altor persoane. Cu ajutorul înregistrărilor video, Steven Platek din cadrul Universității Drexel, Philadelphia a reușit să demonstreze legătura dintre structura personalității anumitor persoane și probabilitatea ca acestea să se lase animate de căscat.
Se pare că printr-un căscat comun, există posibilitatea identificării cu celalalt și a creării unei legături, este de părere cercetătorul american. Persoanele care suferă de tulburări emoționale și care nu pot empatiza cu alte persoane, cum ar fi cei care suferă de schizofrenie, nu reacționează la căscatul altora.
Nu doar oamenii, ci și cimpanzeii par să aibă aceleași reacții la căscatul semenilor lor. Acest fapt a fost demonstrat de un grup de cercetători englezi și niponi, care au efectuat studii asupra unui grup de șase cimpanzei femele. Până în prezent, căscatul contagios era considerat a fi un fenomen strict uman.
