https://www.alphega-farmacie.ro/campanii-de-preventie/vaccinare-hpv
Lifestyle si sanatatea femeii Lifestyle si sanatatea femeii

Dealu Mare - vie, vin şi comorile pietrei

Anca Stănilă
de Anca Stănilă
Health Writer | 17 Apr. 2024
Dealu Mare - vie, vin şi comorile pietrei

Dealu Mare este, probabil, una dintre cele mai cunoscute regiuni viticole din România, situatӑ în dealurile ce aparţin Subcarpaţilor de Curburӑ, între Ploieşti şi Buzӑu. Zona are o îndelungaţӑ tradiţie în cultivarea viţei-de-vie şi producerea vinului, sӑpӑturile arheologice evidenţiind prezenţa acestor practici strӑvechi. Mӑrturii istorice şi chiar denumirile unor localitӑţi prin care ne plimbӑ Drumul Vinului şi cel al curiozitӑţii sunt relevante pentru obiceiurile localnicilor din acest areal atât de arid şi totuşi atât de bogat. Haideţi cu noi sӑ aflaţi despre vinurile din Dealu Mare cu ”denumire de origine protejatӑ” (DOVC) şi cum puteţi descoperi istoria locului, poveştile oamenilor de aici şi peisajele mereu schimbӑtoare ale dealurilor line, ce iubesc soarele.

IMG_8931.JPG

Dealu Mare – valoarea de nepreţuit a solului

Regiunea viticolӑ Dealu Mare face parte dintr-o formaţiune geologicӑ mai mare, şi anume Dealurile Istriţei. cunoscute și sub numele de Culmea Istrița-Dealu Mare-Ceptura, cu o altitudine maximă de 749 de metri, în Vârful Istrița. Solurile majoritare sunt alcătuite din formațiuni sarmațiene precum gresii, roci calcaroase, calcare cochilifere, care au influențat altitudinea și masivitatea culmilor.

În Dealu Mare, solurile de suprafaţӑ variazӑ uşor variază în funcție de regiunea geografică. Totodatӑ acestea sunt cele care imprimӑ aroma, gustul şi culoarea vinului, atât de specifice fiecӑrei microregiuni, în parte.

De exemplu, în partea de vest sunt în principal argile roșii, marne și nisipuri fine roșcate, ideale pentru cultivarea soiurilor de struguri roși datorită conținutului ridicat de oxizi de fier. Alunecările de terenuri sunt frecvente în această zonă din cauza alternanței între straturile de argilă și nisip. În partea estică, solurile sunt compuse din calcare sarmatice, argile, gresii și tufuri dacitice, oferind un terroir diferit. Vinurile roșii din Dealu Mare sunt cunoscute pentru finețe, culoare vie și taninuri lejere, influențate de solurile specifice din vest: Valea Călugărească și Urlați. În est, în microregiunile Ceptura, Merei și Tohani, vinurile roșii sunt viguroase şi robuste, cu o culoare intensӑ, influențate de condițiile heliotermice și textura ușoară a solului.

IMG_1859.JPG

Dealu Mare - istoria vinului și a locului

Podgoria Dealu Mare era cunoscută din vechime pentru producția unui vin comparabil cu cele mai bune din alte țări, descris ca fiind "uleios, tare și durabil". Acest lucru nu este de mirare, întrucât localizarea geograficӑ, de-a lungul paralelei de 45°, este similarӑ cu regiunile viticole Bordeaux şi Saint-Emilion, din Franţa, şi Toscana, din Italia. Nu degeaba Dealul Mare mai este cunoscut şi sub denumirea de ”Toscana României”.

Centrul viticol principal al acestei podgorii a fost Cepturile, viile din această regiune fiind bine reprezentate și producând un vin foarte căutat peste hotare. Dimitrie Cantemir menționează că prin trecătoarea Tabla Buții, lângă Bratocea, exista o renumită vamă pe unde vinurile din Dealu Mare erau transportate spre Ardeal, fiind cumpărate de trimișii prințului Rákóczy al Ardealului.

Când vii în Dealu Mare pentru crame şi vin

Acum, masivul viticol Dealu Mare se întinde pe o lungime de circa 65 kilometri şi include mai multe podgorii aflate atât în judeţul Prahova, cât şi Buzӑu, cele mai importante centre fiind Pietroasele, Săhăteni, Tohani, Ceptura și Valea Călugărească. Aici se cultivӑ soiuri de viţӑ-de-vie din România, dar şi din Franţa şi Italia. Cele mai importante plantaţii de soiuri albe sunt cu: Chardonnay, Pinot Gris, Pinot Blanc, Riesling de Rhin, Riesling Italian, Sauvignon Blanc, Fetească Albă, Fetească Regală, Muscat Ottonel, Tămaioasă Românească, Viognier, Aligote, Grasă de Cotnari, Crampoşie Selectionată, Trebbiano. Soiurile roşii cultivate în Dealu Mare sunt: Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc, Pinot Noir, Fetească Neagră, Merlot, Burgund Mare, Syrah, Novac, Negru de Drăgăşani, Sangiovese, Petit Verdot, Nebbiolo, Barbera, Băbească Neagră.

Veţi gӑsi aici crame mari, cu sute de hectare de viţӑ-de-vie plantatӑ, precum Budureasca, Tohani, Serve Ceptura, Domeniile Urlaţi, crame medii, cu cateva zeci de hectare cultivate precum: 1000 de chipuri, Basilescu, Rotenberg, Davino, Lacerta şi crame mici, cu sub 10 hectare cultivate, cum ar fi: Domeniile Anastasia, Domeniul Aristiței, Crama Ferdi, Kelaru, Dagon, Mierla Albӑ şi altele. Vinurile produse de aceste crame au DOC, întrucât respect criterii stricte, impuse de lege, de la cultivare, momentul coacerii strugurilor, recoltare şi pânӑ la arta din spatele producerii vinului. Proprietarii cramelor au învӑţat cӑ vinul este poveste şi cӑ poveștile trebuie spuse, aşa cӑ organizeazӑ tururi de cramӑ şi degustӑri pentru grupuri mai mici, chiar şi de douӑ persoane, sau mai mari, începând de la 4 sau chiar de la 10 persoane. O vizita de cramӑ poate dura între o orӑ şi trei orem în funcţie de libertatea pe care fiecare organizator şi-o ia pentru a împӑrtӑşi secretele meseriei.  

IMG_8922.JPG

Dealu Mare şi atracţiile turistice din zonӑ

Dealu Mare nu înseamnӑ doar vie şi vin. Mӑrturie stau lӑcaşuri de cult inedite, cruci de piatrӑ monumentale, pajişti pline de sclupturi în piatrӑ, muzee, conace vechi reînviate de oameni iubitori de istorie, situri arheologice şi peisaje deosebit de relaxante. Pentru a le accesa, puteţi apela la propriul automobil, pe care îl veţi parca în locuri mai mult sau mai puţin amenejate, pentru a explora fiecare obiectiv sau complex de obiective turistice pe jos. De asemenea, bicicleta de tip mountain bike este un mijloc de transport excelent, cu care puteţi ajunge la toate obiectele, cu un strop de condiţie fizicӑ şi echipare.

Începând dinspre Ploieşti şi mergând, prin satele de pe culmea dealului, spre Buzӑu, iatӑ ce puteţi vizita:

  • Muzeul ”Crama 1777” din Valea Cӑlugӑreascӑ reconstituie una dintre cele mai vechi crame din România, existentă în același sat până în 1985. Construcția inițială, cu un singur corp de clădire, folosea bârne de stejar și avea acoperiș din șindrilă. In muzeu veţi gӑsi instrumente folosite la producerea vinului şi legenda viţei-de-vie, alӑturi de o expoziţie etnograficӑ ce cuprinde elemente etnografice precum brâul, batista de nuntă și lăzile de zestre. Intrarea ascunde anul întemeierii cramei și povestea dinților de lup, folosiți pentru tragerea strugurilor prin teasc. Beciul, situat în subsol, adăpostește o sală de degustare a vinului, cu butoaie și recipiente de ceramică pentru păstrarea vinului și rachiului.
  • Muzeul ”Conacul Bellu” din Urlaţi - Conacul Bellu, un monument al sufletului românesc, este un melanj de rafinament și eleganţӑ. Construit în stil vechi românesc, este considerat cel mai frumos conac din secolul al XIX-lea din Țara Românească. A rezistat celor două războaie mondiale și cutremurelor devastatoare din secolul XX. În 1953, a devenit muzeu, iar după 1990 a fost restaurat și întreținut de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova. Conacul impresionează cu interioare bogate și atent amenajate. Alături de el se găsește o cramă boierească, cu utilaje și vase pentru producerea vinului, care aparțin celebrului colecționar de artă, Alexandru Bellu.
  • Mӑnӑstirea ”Sfânta Maria” din Jercӑlӑi - La câteva sute de metri de orașul Urlați, pe malul stâng al Cricovului Sărat, se află Schitul ”Sfânta Maria”  Jercălăi, cu biserica sa de lemn, veche din 1731. Biserica, în formă de navă, cu altar, naos și pronaos, se remarcă prin armonia proporțiilor și frumusețea picturii interioare. Construită inițial în satul Luieriu - Reghin, a fost donată Familiei Regale pentru Castelul Bran și ulterior mutată la Schitul Cricov - Prahova, sub grija Patriarhului Justinian și a Episcopului Teoctist. Astăzi, biserica păstrează picturi din 1731 și 1838, fiind un loc de închinare și spiritualitate.
  • Stânca Tohani - Stânca Tohani este o rezervaţie naturalӑ de tip Sit Natura 2000, situată în estul județului Prahova, lângă satul Tohani și la 6 km de Mizil, cu altitudini maxime de peste 400 m în nordul său. Peisajul este definit de Dealurile Tohanilor, aflate între Văile Cepturei și Pietroasele, cu culmile stâncoase ale Dealurilor Dușmăneasa și Strehanu. Succesiunea de martori de eroziune formează vârfuri înguste și ascuțite, separate prin înșeuări largi, modelate în roci mai puțin rezistente la eroziune. Veţi gӑsi aici specii de plante, insecte şi mici animale protejate de lege.
  • Crucea Manafului - Pe vechiul drum al negustorilor între Săhăteni și Năeni, ce astӑzi trece printre vii, într-o curbă se găsește Crucea Manafului, ridicată în 1846 de un manaf, vechea denumire pentru un negustor de fructe. Cu o înălțime de patru metri și o grosime la bază de 64 X 43 cm, este una dintre cele mai mari cruci din piatră, cioplitӑ dintr-o singurӑ lespede, din țară. Crucea este încadrată de patru stâlpi și decorată cu personaje biblice și elemente zoo și fitomorfe, fiind o piesă unică în zonă. A suferit degradări grave de la intemperii și căutători de comori, unele componente dispărând în 2001.  
  • Biserica dintr-o piatrӑ - Biserica cu hramul Duminica Floriilor, este construită din calcar cochilifer de Năeni, din cariera aflatӑ în apropiere, fiind ctitoritӑ de oamenii de afaceri care au şi exploatat cariera. Se spune ca este construitӑ dintr-un singur bloc de calcar, fiind o mândrie locală. Biserica este un exemplu de arhitectură bizantină, respectând erminia lui Dionisie din Furna. Pictura și catapeteasma sunt realizate în aceeași manieră. Înconjurată de ziduri masive, oferă o panoramă deosebită către crestele Carpaților spre nord-vest și Bărăganul dinspre sud. Accesul este facil, pe un drum recent asfaltat, unde se afla şi locuri de parcare. De aici, urcând puţin pe jos, veţi ajunge la necropola tracicӑ.
  • Tabӑra de sculpturӑ de la Nӑeni - Activӑ în perioada comunistӑ şi reactivatӑ dupa anul 2006, Tabӑra de scușpturӑ de la Nӑeni, puncteazӑ Dealul Tigoarea cu lucrӑri de artӑ realizate de copii şi tineri din calcarul Nӑeniunului. Puteţi ajunge aici într-o plӑcutӑ plimbare pe jos, pe coama dealului, pornind de la Biserica dintr-o piatrӑ. Veţi fi uimiţi nu doar de ineditul lucrӑrilor, ci şi de frumuseţea peisajului care se deschide în toate zӑrile.
  • Grotele preistorice de la Năeni - Situate în vecinӑtatea Bisericii dintr-o piatrӑ, grotele preistorice au fost sӑpate în calcarele dealului acum 5000-7000 de ani, constituind adӑpost pentru oamenii vremurilor. Veţi vedea mai multe astfel de formaţiuni în zonӑ.
  • Chilia lui Ambrozie - Una dintre cele mai cunoscute locuinţe rupestre din Piatra Soimului, Dealu Mare, este Chilia lui Ambrozie, în care monahul Ambrozie de la Mӑnӑstirea Ciolanu şi-a gӑsit adӑpost în anii de sihӑstrie. Chilia a fost îngriitӑ de preotul Mihail Milea şi poate fi vizitatӑ, însӑ mare atenţie la drum!
  • Vârful Istriţa - Cel mai înalt punct al zonei Dealu Mare, Vârful Istriţa, este o rezervaţie naturalӑ, cu altitudinea maximӑ de 749 de metri, de unde puteţi vedea întoate zӑrile. Din pacate, aici se aflӑ mai multe antene TV şi de internet, care ar mai putea obtura din vizibilitate şi din pitorescul locului.
  • Ruinele Cetӑţii Gruiu Dӑrii - Cetatea dacica Gruiu Dӑrii era singura cetate dacicӑ având zid de piatrӑ din zona de Curburӑ a Carpaţilor, de unde dacii comunicau cu cetӑtile din Dobrogea şi cu cele din Munţii Buzӑului. A fost distrusӑ dupӑ războiul cu romanii, din anul 101-102, iar acum, se mai pot vedea câteva vetre şi ruine ale zidurilor. În timpul verii au loc, uneori, campanii de sӑpături arheologice, una dintre acestea fiind încununatӑ cu descoperirea unui biberon datat cu carbon 14 cu o vechime de aproximativ 5500 de ani, acesta stând mӑrturie importanţei acordate de oamenii timpului maternitӑţii.  
  • Monumentul "Cloșca cu puii de aur" - Pietroasele, localitatea unde a fost descoperit tezaurul "Cloșca cu puii de aur" unul dintre cele mai importante şi cunoscute din ţarӑ, este astӑzi marcată pe hartӑ şi pe Drmul Vinului, cu un frumos monument ce relateazӑ povestea tezaurului. Acesta a fost descoperit în anul 1837, o parte din el fiind pierdut definitiv, iar alta fiind recuperatӑ în anul 1956 din Rusia, unde fusese exilatӑ, în timpul Primului Rӑzboi Mondial. Aici puteţi vedea reconstituiri din piatrӑ masivӑ a câtrova podoabe din aur, pe care le gӑsiţi, în original, la Muzeul Naţional de Istorie al României din Bucureşti.

În zonӑ se aflӑ câteva locuri de cazare extrem de frumoase, precum şi restaurante, pentru a putea petrece mӑcar un weekend în compania dealurilor, a calmului viţei-de-vie, a poveştilor şi aromelor vinului.

 

Descoperire plӑcutӑ,

Echipa i-Tour

Anca Stănilă
Anca Stănilă
Health Writer

Anca este Health Writer, cu o experienţă de peste 4 ani în scriere de materiale despre sănătate, wellbeing şi fitness şi certificare în Medical Writing şi Inteligenţă Artificială. A absolvit Facultatea de Sociologie şi Asistență Socială, cu specializarea în Comunicare şi Opinie Publică. Se ghidează după principii de viaţă sănătoasă şi bunăstare fizică şi mentală. Colaborează cu Alphega Farmacie din anul 2019, este freelancer, pasionată de scris, călătorii, romane filozofice, utopii și fantasy.

Comunități