Caracteristicile plantei
Coada-calului (Equisetum arvense) este una dintre cele mai vechi plante medicinale folosite în Europa, cu utilizări documentate încă din Roma și Grecia Antică. Rămâne populară și astăzi pentru conținutul bogat în siliciu, potasiu și flavonoide, pentru efectul remineralizant, diuretic, protector vascular și osos, regenerant pentru păr, piele și unghii.
Ingrediente active și mecanism de acțiune
Coada-calului conține siliciu biodisponibil, flavonoide, saponine și acizi fenolici. Siliciul participă la sinteza colagenului, ceea ce explică folosirea tradițională pentru păr, unghii și țesutul osos. Efectul diuretic, documentat clinic, cu creșteri ale eliminării de apă de 30-40% comparativ cu placebo într-o analiză din 2018, este atribuit conținutului de flavonoide și săruri de potasiu. Conține însă și o enzimă, tiaminaza, care descompune vitamina B1 (tiamina), iar în doze mari sau la utilizare prelungită poate contribui la deficitul de tiamină.
Beneficii susținute de studii
- Efect diuretic ușor-moderat, confirmat prin studii clinice controlate cu placebo;
Aport de siliciu biodisponibil, cu potențial rol în sănătatea osoasă; studii in vitro și pe animale arată stimularea proliferării osteoblastelor și efect antiinflamator la nivel osos; - O revizuire publicată în Phytomedicine Plus (2023) sintetizează potențialul terapeutic al speciei în afecțiuni ale tractului urinar, cicatrizare și susținere metabolică;
- Studii preliminare pe animale sugerează un posibil efect antidiabetic, dar este necesară continuarea studiilor pentru a fundamenta recomandările clinice în diabet.
Recomandări de utilizare tradițională
Tradițional, coada-calului a fost folosită pentru retenția de lichide, osteoporoză, hipertensiune, diabet, afecțiuni ale căilor urinare, fragilitatea părului și unghiilor, precum și extern, pentru cicatrizarea rănilor. Nu toate aceste utilizări tradiționale sunt confirmate de studii clinice solide la om, multe dovezi provenind din studii in vitro sau pe animale.
Metode de utilizare
Se administrează de regulă sub formă de infuzie, tinctură sau extract standardizat, în cure de maximum 4-6 săptămâni consecutive, urmate de o pauză de minimum 2 săptămâni. Cura poate fi repetată de 2-3 ori pe an. Consumul continuu, fără pauze, crește riscul de dezechilibre renale și deficit de vitamina B1, mai ales la persoanele cu consum de alcool.
Interacțiuni și contraindicații
- Contraindicată în afecțiuni renale severe, deoarece efectul diuretic poate agrava dezechilibrele electrolitice, în special hipokaliemia;
- Se evită în sarcină și alăptare, din lipsa unor date suficiente privind siguranța.
