Cetatea medievală Bologa este situată la confluenţa Crişului Repede cu Sebeşul, la aproximativ 60 de kilometri distanţă de Cluj-Napoca, pe drumul spre Oradea. În sub o oră şi jumătate, ajungeţi în satul Bologa, unde se află nu doar cetatea medievală, acum restaurată, dar şi o veche moară de apă, încă funcţională, şi ruinele castrului roman Resculum. Pornim?
Cetatea medievală Bologa este unul dintre principalele obiective de patrimoniu cultural al judeţului Cluj şi al Transilvaniei, fiind martoră a peste 7 secole de istorie şi trecând prin diferite etape de reconstrucţie, extindere şi, cel mai recent, o frumoasă restaurare, ce a adus cu sine o serie de noi descoperiri arheologice.
Ansamblul face parte din Limes Dacicus, frontiera permanentă a provinciei Dacia ca parte a Imperiului Roman în secolul al II-lea d. Hr. Structura limesului de deal din zona Bologa-Tihău constă dintr-un sistem complex de turnuri, valuri de pământ, ziduri, castre şi fortificaţii de mici dimensiuni, şi, alături de celelalte elemente ale frontierei romane, Limes Dacicus a fost înscris, în anul 2024, pe lista monumentelor de patrimoniu cultural UNESCO.
Cetatea Bologa – puţină istorie şi descoperiri arheologice recente
Până la restaurarea recentă, informaţiile oficiale plasau construcţia cetăţii la începutul secolului al XIV-lea, ca fortificaţie regală ridicată prin drept conferit de regele maghiar Carol Robert de Anjou. Aceasta deschidea un drum strategic spre interiorul Transilvaniei, paralel cu vechiul „drum al sării” din zona Sălajului. Totuşi, cercetările arheologice din 2020, realizate de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, au descoperit că donjonul, turnul de locuinţă cu trei niveluri, a fost construit între 1250–1300, imediat după invaziile mongole, deci anterior implicării regelui în edificarea cetăţii.
Prima atestare documentară a cetăţii Bologa o menţionează sub denumirea de Sebuswar, o formă păstrată şi în menţiunile ulterioare, care pun cetatea în legătură cu zona în care aceasta era situată, la confluenţa râurilor Crişul Repede cu Sebeşul, având rol de protecţie şi drept de vamă asupra mărfurilor care treceau prin acest coridor.
În anul 1399, cetatea a fost acordată voievodului muntean Mircea cel Bătrân de către regele Sigismund de Luxemburg, ca semn de apreciere pentru rolul său în lupta antiotomană, iar mai târziu, în 1433, cetatea a devenit proprietatea nobililor István şi Ladislau Bánffy de Losonc, care au preluat, odată cu aceasta, şi o mare parte a fostului domeniu al Călatei. Cetatea Bologa era considerată, în această perioadă, o proprietate valoroasă, de care aparţineau numeroase sate, locuri de vamă, întinse locuri de păşunat şi chiar şi târgul de la Huedin. Pe domeniul cetăţii au fost semnalate chiar şi locuri de extracţie şi de spălare a aurului.
Cetatea de la Bologa a fost folosită fără întrerupere până în secolul al XVIII-lea, suferind numeroase transformări şi adăugiri. De exemplu, în secolul al XVII-lea, toate elementele arhitectonice ale cetăţii primesc caracter semicircular, faţă de cel patrulater iniţial. Motivaţia istorică este simplă: avansul tehnologic al maşinilor de război şi al armelor de foc, ce pot distruge mai greu structurile semicirculare.
Importanţa cetăţii a crescut în secolul al XVII-lea, după cucerirea Oradiei de către turci, când garnizoana din Bologa împiedica pătrunderea cetelor turceşti prin defileul Crişului Repede. În perioada următoare, garnizoana cetăţii a împiedicat în numeroase rânduri incursiunile de pradă ale turcilor către centrul Transilvaniei.
În timpul războiului de eliberare condus de Francisc Rákóczi al II-lea, cetatea a fost aruncată în aer de lobonţi, însă, chiar şi după această tentativă de distrugere, turnul şi o mare parte a zidurilor cetăţii au rămas în picioare.
Ce vizităm la Cetatea Bologa?
Elementul cel mai spectaculos al ansamblului este turnul donjon, situat în extrema de sud a cetăţii. Interiorul turnului era amenajat pe trei niveluri, iar accesul se făcea pe o scară care urca la primul etaj al acestuia, intrarea fiind situată la peste trei metri înălţime. Acest nivel avea o singură fereastră, orientată spre sud-est. Etajele al doilea şi al treilea beneficiau de două ferestre de tragere.
Zidul de incintă se închide, în partea de nord, cu un turn ce avea ziduri foarte puternice de 1 metru – 1 metru şi jumătate grosime.
Rondela sau barbacana – un element defensiv al epocii, este încă vizibil, având zone de tragere cu câte trei orificii îndreptate în direcţii diferite, atât în faţă, cât şi spre flancuri, prin care se trăgea în exterior cu archebuze sau tunuri de mici dimensiuni. În apropierea rondelei era şi intrarea în cetate, care se realiza printr-un pod mobil.
Mare parte din aceste structuri se pot observa şi acum, fiind puse în valoare prin recenta restaurare, care reuşeşte să redea o parte din strălucirea de odinioară a cetăţii.
În apropiere se află ruinele castrului roman Resculum, însă acestea sunt prea puţin explorate şi valorizate in situ. Odată ajunşi în Bologa, vă invităm să vizitaţi Moara şi vâltoarea de apă Bologa, încă funcţionale, deşi au o vechime de peste 200 de ani. Complexul este deschis pentru turişti.
Descoperire plăcută,
Echipa i-Tour
-crop_330_330.webp)
