Una dintre cele mai mari civilizații ale lumii antice fondează, pe malul vestic al Mării Negre, în secolul al VII-lea înainte de Hristos, un oraș. Polisul va crește și va prospera, dar nu va fi lipsit de pericole și de decădere. Acesta este orașul pe care îl cunoaștem azi drept Cetatea Histria, iar civilizația este cea a grecilor antici. Mai precis, ionieni veniți din Milet – oraș-stat care a fondat peste 60 de colonii pe malul Mării Negre și nu numai. Printre acestea se numără și orașul Tomis, cunoscut azi drept Constanța, mai tânăr cu 50-60 de ani decât Histria. Vă invităm așadar să descoperim împreună Cetatea Histria și să aflăm ce ne relatează vestigiile arheologice excavate și studiate în decursul a peste un secol de explorări, în interiorul zidurilor sale.
Situată astăzi pe malul Lacului Sinoe, format din închiderea naturală a golfului din Marea Neagră prin care înaintau odinioară navele milesiene și, mai târziu, cele romane, Cetatea Histria face parte din Rezervația Biosferei Delta Dunării. Așadar, experiența de vizitare va fi amplificată de peisajul unic dobrogean, de berze, egrete și alte specii de păsări și animale protejate, pe care le veți întâlni pe drum. Atenție, însă, și la șerpii de apă din Lacul Sinoe și de uscat, care se adăpostesc pe lângă zidurile cetății.
Evoluţia unui polis grec la malul Mării Negre
Orașul antic Histria sau Istros este considerat prima așezare urbană din România, cu o organizare de tip polis și o întindere pe aproximativ 20 de kilometri în interiorul țărmului. Denumirea vine de la localizarea sa, la gurile Dunării, fluviul cunoscut în greaca veche ca Ister și în latină ca Hister. Fondat în 657 î. Hr. (după istoricul Eusebiu din Cezareea) sau în 630 î.Hr. (după Skymnos), Istros a fost port important la Marea Neagră, timp de aproximativ 1300 de ani, fiind distrus și, în final, abandonat în secolul al VII-lea d.Hr., ca urmare a invaziilor avaro-slave, din epoca romano-bizantină.
După o primă distrugere violentă, către sfârșitul sec. VI î.e.n., în plină perioadă clasică, un nou zid de incintă reduce la jumătate suprafața inițială a orașului. În această perioadă, Histria cunoaște un regim democratic, aderarea la Liga Maritimă Ateniană, comerț intens și chiar monedă proprie – prima emisiune de monedă de pe teritoriul României.
Încercarea primului val de sciți de a se stabili în sudul Dunării, precum și răzvrătirile cetăților pontice împotriva lui Lysimach aduc cetății o nouă distrugere, către sfârșitul sec. IV î.Hr. În secolele următoare, orașul se reface și trăiește o nouă înflorire și mai ales primele alianțe cu unele căpetenii ale geților (Zalmodegikos, Rhemaxos). Secolul I î.e.n. aduce noi frământări și pericole externe: regele Pontului, Mithridates VI Eupator, trimite trupe la Histria, iar în anul 72 î.e.n., primele armate romane scot coloniile vest-pontice de sub influența lui Mithridate, iar câțiva ani mai târziu, regele geto-dac Burebista cuprinde cetatea sub stăpânirea sa. Ulterior, orașul antic trece sub stăpânire romană, perioadă în care cunoaște o nouă înflorire.
Histria, cea mai veche așezare urbană din țară, a fost explorată începând din anul 1914, de către marele istoric și arheolog Vasile Pârvan. Munca lui a deschis calea unor descoperiri esențiale, punând bazele cercetării moderne a sitului. Săpăturile arheologice, demarate sub conducerea sa, au scos la iveală, pe lângă zidurile de incintă mai sus amintite, o serie de monumente remarcabile, datând din diferite perioade din existența cetății și un bogat material arheologic, cea mai mare parte fiind expusă în muzeul cetății.
Printre ruine grecești, romane și bizantine - ce puteți vizita la Cetatea Histria?
Complexul Muzeal Histria cuprinde Muzeul și Cetatea Antică. Vă recomandăm să vizitați prima dată Muzeul, unde sunt expuse artefacte descoperite în timpul explorărilor arheologice, de mare valoare istorică, precum ceramică, monede, statuete, dar și unelte, bijuterii, obiecte din bronz. Totul ajută la reconstruirea atmosferei și a importanței culturale a Histriei. Priviți cu atenție inscripțiile funerare, pentru că oferă indicii despre viața și credințele locuitorilor. De asemenea, statuetele votive și monedele grecești sunt foarte valoroase, iar planșele care arată reconstrucțiile cetății vă ajută să vă imaginați cum arăta totul în antichitate.
Apoi urmează o alee ce duce către zidurile odinioară impunătoare, dar foarte bine păstrate și astăzi. Poarta principală de intrare în cetate atestă utilizarea sa îndelungată, de peste 1300 de ani, prin urmele adânc săpate în blocurile mari de piatră, de carele ce intrau odinioară în incinta sa.
Continuați incursiunea și veți descoperi ruinele cartierului comercial, cu ateliere și magazine antice, ale unor cartiere civile cu locuințe modeste, dar și străzi cu case somptuoase pe acropola cetății. Mai departe, se află un complex termal, cu băi romane, un drum antic pavat și un amfiteatru. Mai sus, pe deal, se află Templul lui Zeus, iar în apropiere, ceea ce a fost cândva Templul Afroditei. Veți găsi basilici antice și bizantine, așezări și necropole histriene.
Pentru a vă relaxa privirea, puteți coborî pe drumul ce duce către Lacul Sinoe, cu apa sa liniștită, vegetația specifică Deltei Dunării și păsările care cuibăresc pe lac.
Descoperire plăcută,
Echipa i-Tour
-crop_330_330.webp)
