Ateneul Român, cu arhitectura sa unică, elegantă, ne atrage mereu atenția, în realitate sau la televizor. Sala mare, impunătoare prin fresca circulară și detaliile atât de minuțios lucrate, ne impresionează mereu, însă știm atât de puține lucruri despre acest simbol cultural și identitar al României. Haideți să-l descoperim!
Operă arhitecturală franco-română
Construcția Ateneului a început în 1886, pe un teren destinat inițial unei școli de echitație, care i-a impus atât forma, cât și dimensiunile, relativ reduse pentru un edificiu cultural de asemenea anvergură. Forma circulară, cu domul său impunător, s-a dovedit perfectă, însă, pentru o sală de concerte și conferințe, așa cum a fost gândit de către membrii fondatori ai Societății „Ateneul Român”. Arhitectul francez Albert Galeron, recomandat de celebrul Charles Garnier (creatorul Operei din Paris), a fost cel care a realizat și a dat viață planurilor, sprijinit de mari arhitecți români precum Ion Mincu, Grigore Cerchez și Alexandru Odobescu.
Puterea comunității și campania „Dați un leu pentru Ateneu”
Visul de a ridica un palat al culturii nu ar fi fost posibil fără implicarea oamenilor, întrucât Societatea „Ateneul Român”, condusă de Constantin Esarcu, nu dispunea de fondurile necesare. Astfel, în anii 1885 și 1886 au avut loc strângeri de fonduri în cadrul unei inițiative unice. Campania „Dați un leu pentru Ateneu”, alături de donațiile generoase ale oamenilor politici și de cultură ai vremii, a mobilizat întreaga societate românească. Ateneul Român devine, astfel, nu doar un monument de mare valoare arhitecturală, ci și un testament al solidarității și al dorinței colective de a sprijini cultura.
Un templu al muzicii și al culturii
Inaugurat în anul 1888, Ateneul a devenit sediul Filarmonicii Române, iar din 1958, al Festivalului Internațional George Enescu, unul dintre cele mai prestigioase evenimente muzicale din lume. Ateneul Român a rezistat celor două Războaie Mondiale și urgiei bolșevice, fiind mereu un simbol al muzicii simfonice și al culturii naționale, cu invitați precum: Richard Strauss, Maurice Ravel, Igor Stravinsky, Carl Böhm, George Georgescu, Ionel Perlea, la pupitrul dirijoral, dar și soliști invitați de renume mondial.
Ateneul Român este și un centru de conferințe, aici susținând cultura personalități ca Ion Heliade Rădulescu, Bogdan P. Hașdeu, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Iorga, în trecut, iar începând cu 2011 laureați ai Premiului Nobel la Literatură, Medicină, Economie. În plus, în anul 2024, Ateneul a primit distincția Marca Patrimoniului European, pentru rolul său esențial în istoria și cultura europeană și vocația de a plasa istoria și cultura națională a României în context de relevanță europeană.
Ateneul Român, între concerte și vizite ghidate
Dacă vă aflați în București, puteți vizita clădirea somptuoasă și fără să mergeți la un concert, pe baza unui bilet de acces, fie pe cont propriu, fie alături de ghid (cu programare prealabilă), conform unui program publicat pe website-ul instituției. De ce să faceți asta? Pentru că, dacă exteriorul Ateneului impresionează prin eleganța sa neoclasică, adevărata magie se dezvăluie odată ce pășiți în interior. Fiecare detaliu arhitectonic este o declarație de rafinament și un omagiu adus culturii.
Elemente definitorii și ce să admirați în interiorul Ateneului Român
Sala Mare, sau inima Ateneului Român, este sala pe care o puteți recunoaște în cele mai importante transmisiuni TV de la concerte simfonice, pentru forma sa circulară, eleganță, fresca ce spune istoria românilor și plafonul cu detalii aurite. Sala Mare este perfectă pentru acustică și vizibilitate asupra scenei din orice unghi, datorită locurilor dispuse în amfiteatru, ce oferă publicului o experiență intimă și grandioasă în același timp. Cupola monumentală, ce domină spațiul, creează senzația de templu al muzicii.
Marea Frescă a Ateneului a fost realizată de pictorul Costin Petrescu și inaugurată în 1939, înainte de intrarea României în Al Doilea Război Mondial. Este o friză monumentală ce cuprinde 25 de scene din istoria poporului român, desfășurate ca o carte deschisă de-a lungul peretelui circular al sălii. Lucrarea transformă sala într-un spațiu de meditație asupra identității naționale, transformând orice experiență de spectacol sau vizitare într-una de introspecție.
Orga de concert din Sala Mare a fost construită de Oscar Walcker în 1939, prin fonduri strânse cu sprijinul lui George Enescu și este una dintre cele mai impresionante orgi din Europa, completând sonoritatea orchestrei cu o forță aproape mistică.
Foaierul și rotonda sunt, la rândul lor, absolut impresionante. Foaierul Ateneului este situat sub Sala Mare, fiind delimitat de 12 coloane dorice acoperite cu stucatură roz. Spațiul este luminat subtil și înnobilat de patru scări spiralate din marmură de Carrara, opera sculptorului Carol Storck. La rândul ei, întreaga ambianță este rezultatul stilului arhitectural și decorativ, ce îmbină neoclasicul cu eleganța Belle Époque, evocând atmosfera culturală a Europei de sfârșit de secol XIX.
Mai intime și mai potrivite pentru recitaluri de cameră, concerte de jazz sau muzică barocă, sunt Sala Mică și Salonul Oficial, unde au loc concertele din cadrul Stagiunii de marți seara și al Stagiunii de Jazz, respectiv recitalurile din seria Salonul Baroc. Experiența muzicală este întregită prin concertele de pe esplanada Ateneului Român, cu acces liber.
Descoperire plăcută,
Echipa i-Tour
