Alege farmacia

Gastrita, simptome și tipuri

Gastrita, simptome și tipuri

Inflamația mucoasei gastrice este cunoscută sub denumirea de gastrită. Există două forme diferite de gastrită: cea acută și cea cronică. Gastrita acută este însă o formă mai rară. În ambele cazuri avem de-a face cu inflamări ale mucoasei gastrice sau chiar cu  leziuni ulceroase ale acesteia. Respectivele leziuni pot continua să fie atacate de acizii gastrici, ajungându-se în cele din urmă la ulcer.

În funcție de cauza și gravitatea leziunilor mucoasei gastrice, pot apărea și hemoragii gastrice, care se pot manifesta prin sângerări sau/și scaun cu sânge. Astfel de situații vă pot pune viața în pericol. De cele mai multe ori, gastrita acută se vindecă spontan, fără tratament.

Deseori durerile abdomenului superior de cauză necunoscută sunt diagnosticate ca fiind gastrită. Suspiciunea unei gastrite poate fi confirmată doar printr-un examen microscopic al celulelor mucoasei gastrice. De remarcat însă este faptul că în ciuda opiniei populare, gastrita este însoțită de dureri minore sau lipsa completă a durerilor.

Cauze

Cauzele gastritei nu sunt încă foarte clare. Un factor generator este cu siguranță stresul psihosocial. Inclusiv personalitatea joacă un rol în apariția bolilor. Mulți pacienți care suferă de gastrită sunt marcați de sentimente de vină, frustrare și o tensiune permanentă de conflict.

Gastrita acută

Cele mai frecvente cauze ale gastrite sunt:

  • Consumul exagerat de alcool sau intoxicația cu alcool
  • Infecții ale tractului gastro-intestinal (gastroenterita)
  • Medicamentele analgezice și cele care conțin cortizon
  • Infecția cu Helicobacter pylori (gastrita infecțioasă)
  • Operații dificile și complicate
  • Arsurile cu leșii sau acizi
  • Pacienții aflați în șoc al sistemului circulator, care poate apărea în următoarele cazuri:
    • Sângerări masive sau arsuri
    • Infecții virale (printre altele gastrita provocată de virusul Herpes-simplex) și gastrita bacteriană
    • În cazul tuberculozei sau al toxinelor bacteriene
    • Intoxicațiile alimentare

Alcoolul stimulează producția de acid gastric. Astfel, în scurt timp se poate ajunge la o hiperaciditate în stomac. În plus, alcoolul atacă și stratul de protecție al mucoasei gastrice, facilitând astfel inflamarea acesteia ca urmare a hiperacidității. Anumite medicamente analgezice au capacitatea de a ataca respectivul strat de protecție al mucoasei, provocând astfel inflamarea. Cu toate acestea trebuie reținut că nu toți pacienții cărora le sunt administrate medicamente analgezice, suferă de aceste inflamări ale mucoasei gastrice.

Helicobacter pylori ca posibilă cauză

Gastrita poate fi provocată de o multitudine de agenți patogeni. Aceștia din urmă pot conduce și la gastroenterită (= infecție a tractului gastro- intestinal, infecție concomitentă a stomacului, a intestinului subțire și eventual a intestinului gros). În plus, paraziții și virușii pot provoca gastrite infecțioase.

Una dintre bacteriile foarte importante este "Helicobacter pylori", care a devenit cunoscută în anii recenți. Acest agent patogen poate supraviețui acidului gastric, prin anumite mecanisme, trecând de mucoasa gastrică și declanșând atât gastrite cronice cât și pe cele acute. Sursa de infecție nu este cunoscută deocamdată. S-a dovedit însă că această bacterie este transmisă în timpul sarcinii de la mamă la copil.

Infecția mucoasei gastrice poate ajunge la dimensiuni severe în urma operațiilor complexe sau în cazul victimelor care au suferit arsuri. În ambele cazuri, corpul este supus unui stres mărit iar mucoasa gastrică devine foarte sensibilă.

Gastrita – Tipuri de gastrită cronică

Gastrita cronică: gastrită tip A

În cazul gastritei de tip A avem de-a face cu o afecțiune autoimună. Așadar, sunt formați așa –numiți autoanticorpi împotriva celulelor mucoasei gastrice care produc acid gastric (celule parietale). Celulele parietale ale mucoasei gastrice produc acidul gastric, absolut necesar digestiei. În același timp, aceștia formează așa-numitul factor intrinsec  (Intrinsic Factor), absolut vital pentru asimilarea vitaminei B12 din tractul digestiv. Autoanticorpii orientați împotriva celulelor parietale afectează astfel și producția de acid gastric cât și asimilarea vitaminei B12.

Urmările gastritei de tip A constau în scăderea acidului gastric (aclorhidrie) și anemie, ca urmare a deficitului de vitamina B12, care este de neînlocuit pentru formarea hemoglobinei. Această formă de gastrită este relativ rară, cu un procentaj cuprins între 3-6%. Cu toate acestea, gastrita autoimună se poate instala împreună cu alte afecțiuni autoimune, facilitând și apariția cancerului gastric.

Gastrita cronică: gastrită de tip B

Cauza cea mai frecventă a infecției bacteriene cronice a mucoasei gastrice constă în infecția cu agentul patogen Helicobacter pylori. Aproximativ 60% din populația globului este purtătoare a acestui agent patogen în mucoasa gastrică. Este vorba de o bacterie care formează enzime care distrug apoi celulele mucoasei gastrice. Acest agent patogen poate supraviețui prin anumite mecanisme în sucul gastric, trecând apoi de peretele format de mucoasă.

Sursa de infecție nu este cunoscută deocamdată. S-a dovedit însă că această bacterie este transmisă în timpul sarcinii de la mamă la copil. Dat fiind faptul că agentul patogen al infecției este cunoscut, acest tip de gastrită poate fi tratat cu antibiotice ca orice alta infecție provocată de bacterii.

Gastrita cronică: gastrită de tip C

Această formă de infecție a mucoasei gastrice este, la fel ca cea de tip A, relativ rară și anume doar aproximativ 10% dintre pacienții suferinzi de gastrită. Această formă de gastrită constă în  pătrunderea greșită a bilei în stomac și nu în intestinul subțire. Returul bilei apare de cele mai multe ori în urma operațiilor la stomac. Bila afectează mediul acid al stomacului și atacă stratul de protecție al mucoasei gastrice, iar leziunile provoacă inflamarea acesteia.  Anumite medicamente analgezice și antiinflamatoare cum ar fi acidul acetilsalicilic sau tratamentele antireumatice atacă învelișul de protecție al mucoasei gastrice, provocând astfel leziuni.

Diagnosticarea gastritei de tip A și B

Gastrita de tip A: În cazul inflamării autoimune a mucoasei gastrice, aceasta din urmă are un aspect atrofiat.

Gastrita de tip B: Această formă de inflamare a mucoasei gastrice este caracterizată prin pete roșii pe suprafața mucoase sau excrescențe de mici dimensiunii vizibile pe mucoasă. În cazul gastritei Helicobacter-pylori, pe lângă inflamarea mucoasei gastrice se poate observa și un ulcer ventricular. Prelevarea unei probe de țesut este absolut necesară pentru testul rapid al ureazei. Proba de țesut de mucoasă este introdusă în lichid de testare care conține un indicator de culoare și uree.

Helicobacter pylori produce enzima urează și poate diviza ureea. Atunci când bacteria Helicobacter pylori este prezentă în proba de țesut, lichidul de testare se vă colora în roșu ca urmare a divizării ureei. Rezultatul testului este interpretat ca fiind pozitiv atunci când colorarea se produce după 24 de ore. În cazul unei prezențe puternice a bacteriei, colorarea se poate observa și după 15 minute.

O altă posibilitate de stabilire a diagnosticului este testul respirator, prin care poate fi demonstrată prezența bacteriei Helicobacter pylori. Dat fiind faptul că prin această metodă poate fi evitată gastroscopia, aceasta este aplicată cu predilecție în cazul copiilor. Cu toate acestea, mucoasa gastrică nu poate fi evaluată prin testul respirator.

Diagnosticul gastritei de tip C

În cazul acestui tip de gastrită, mucoasa gastrică este inflamată și acoperită de pete cu striații de sânge. Acest aspect este caracteristic în special în cazul infecțiilor produse de medicamente analgezice. Atunci când boala este în stadiu avansat, o simplă atingere a acestor zone cu endoscopul, poate provoca sângerări.

Testul Schilling este folosit atunci când inflamarea mucoasei gastrice a fost deja stabilită. Metoda constă în administrarea pacientului a unei doze de vitamină B12 marcată radioactiv. Așa cum am amintit deja, vitamina B12 poate fi asimilată numai în prezența factorului intrinsec la capătul intestinului subțire. În cazul instalării gastritei, celulele parietale nu reușesc să emită factorul intrinsec (Intrinsic Factor), așadar vitamina B12 nu poate fi asimilată și este eliminată prin urină.

În cel de-al doilea pas al testului Schilling, pacientului i se administrează concomitent vitamina B12 marcată radioactiv și factorul intrinsec. Prezența vitaminei B12 în urină, reprezintă o confirmare a prezenței gastritei autoimune și a anemiei pernicioase (anemia deficitului de vitamină B12). În plus este prelevată și o probă de sânge pentru a dovedi o eventuala anemie, care poate fi cauzată fie de o hemoragie a mucoasei gastrice, fie de lipsa de vitamină B12. În plus, se recomandă stabilirea anticorpilor împotriva celulelor parietale ale mucoasei gastrice pentru a dovedi cu certitudine gastrita autoimună (gastrita de tip A).

Complicații

Gastrita autoimună facilitează apariția cancerului gastric. În plus, pot apărea hemoragii puternice ale mucoasei gastrice, care atrag după sine anemii, stări de oboseală, de sfârșeală etc. În cele mai grave cazuri de sângerări se poate ajunge la un șoc al sistemului circulator. În această situație, sângerarea poate fi oprită printr-o gastroscopie. Însă în cazul în care această metodă nu are succes, sângerarea poate fi fatală pentru pacient!

O altă posibilă complicație este formarea ulcerațiilor gastrice și a celor duodenale. Ambele tipuri de ulcerații sunt însoțite de dureri apăsătoare sau înțepătoare în zona abdomenului superior. În cazul ulcerațiilor gastrice, durerile apar de regulă imediat după mese, iar al celor duodenale, de regulă pe stomacul gol.

După masă, durerile dispar timp de câteva secunde. Însă nu în toate cazurile. Durerile pot continua și în timpul nopții. La unii pacienți, aceste simptome lipsesc. Apar dureri necaracteristice în timpul digestiei, refluxuri și arsuri la stomac, uneori stări de rău însoțite de vărsături.

Gastrita - Tratament

Un anumit procent (până la 40 %) al ulcerațiilor gastrice și duodenale se vindecă spontan, de la sine. Procesul de ameliorare este condiționat de modificarea contextului psihic-vegetativ al pacientului. Această afirmație este susținută de studii științifice, potrivit cărora aproximativ 40 50% dintre pacienți au fost vindecați cu placebo (medicamente fără substanțe active). Eficiența medicamentelor antiacide depășește cu puțin rata de succes a medicamentelor placebo.

Tratament – gastrita acută

În cazul gastritei acute de cele mai multe ori cel mai bun tratament este nici un tratament, aceasta vindecându-se relativ rapid și fără administrarea unui medicament. Etapa dureroasă, acută durează în jur de 24 de ore. Ca urmare a acestui interval scurt, nici nu se apelează la medicamente.

Atunci când gastrita acută este provocată de un consum exagerat de alcool spre exemplu, pacientului i se recomandă reducerea consumului de alimente pentru o perioadă de minim 24 de ore. În acest răstimp, mucoasa gastrică are timp să se refacă.

Atunci când gastrita este provocată de administrarea de medicamente, cum ar fi cele anti-reumatice, gastrita acută este tratată cu așa numiții inhibitori de pompă de protoni sau derivate de prostaglandină.

Tratament – gastrita cronică

Pentru tratarea anemiei cauzată de lipsa vitaminei B12, pacientului îi este administrată vitamina injectabil. Dat fiind riscul sporit de apariție a cancerului gastric în cazul gastritei de tip A, se recomandă efectuarea examenelor endoscopice anuale, prin prelevarea de probe din mucoasa gastrică (Biopsie). În cazul gastritei de tip B (infecție Helicobacter pylori) se apelează la medicamente pentru distrugerea agentului patogen. Această metodă poartă numele de eradicare.

Standardul curent constă dintr-o combinație de antibiotice și inhibitori de pompă de protoni. Numai prin această combinație este posibil tratamentul, prin compare directă a agentului patogen, Helicobactor pylori. Astfel, sunt folosite: 

  • Inhibitorii de pompă de protoni care asigură reducerea producției acidului gastric
  • Antibiotice

Aceste substanțe sunt administrate timp de minim șapte zile, în caz contrar eficiența nu este asigurată. O nouă gastroscopie poate fi efectuată cel devreme după patru săptămâni. Se prevalează noi probe de mucoasă pentru a stabili succesul tratamentului. Dacă testul de urează este negativ, tratamentul de eradicare este declarat eficient.

Tratamentul gastritei C

Tratamentul eficient împotriva gastritei de tip C constă în reducerea producției de acid gastric, pentru a permite vindecarea mucoasei gastrice, respectiv opririi extinderii leziunilor. În prezent, în acest sens sunt folosiți inhibitorii de pompă de protoni.

În cazul în care pacientul consumă medicamente cunoscute ca provocând gastrită, acestea trebuie întrerupte, dacă este posibil, pe durata tratamentului.

Ca tratament suplimentar în cazul declanșării gastritei de bilă, se poate apela la spălări stomacale pentru a scurta timpul de contact al mucoasei gastrice cu bila. Acestea pot fi induse prin administrarea de medicamente numite prokinetice.

Măsuri preventive

Pentru a evita de la bun început apariția unei gastrite, vă oferim în cele ce urmează câteva sfaturi:

  • Acordați atenție sănătății dumneavoastră psiho-sociale
  • Nu consumați niciodată medicamente analgezice pe termen lung, fără rețetă. Discutați dozajul și durata de administrare al acestora cu medicul dvs.!
  • Se recomandă evitarea consumului exagerat de substanțe care stimulează producția de acid gastric cum ar fi alcoolul, cafeaua, ceaiul, nicotina sau sucuri de fructe citrice.
Produse
Articole similare
Gastrita: tratament și prevenire
Un anumit procent (până la 40 %) al ulcerațiilor gastrice și duodenale se vindecă spontan, de la sin...
Citeste
10 sfaturi pentru o digestie optima
Digestia buna este o conditie esentiala pentru starea de bine. Fie ca vorbim de balonari, constipati...
Citeste
Tratarea stărilor de greață
În spatele stărilor de greață (cu sau fără vărsături) se pot ascunde diferite cauze. Printre altele...
Citeste
Ce este natronul?
Natronul este o mixtură naturală de carbonat hidratat de sodiu (Na2CO3•10H2O ) și bicarbonat de sodi...
Citeste
Sănătate și frumusețe cu ajutorul cărbunelui activ
Cărbunele activ cunoscut și sub denumirea de cărbune medicinal reprezintă cel mai vechi remediu...
Citeste
Dieta în refluxul gastroesofagian
Mesele bogate pot determina senzația de reflux gastroesofagian, însă aproximativ 20% din populație s...
Citeste
Comandă