Pe piele, în cavitatea bucală și nazală, dar și în vagin se regăsește doar o mică parte a bacteriilor, între 400 și 1000 de tipuri diferite. Cea mai mare parte se află în intestine, respectiv în intestinul gros și în cel subțire. Substanțele produse de bacterii sunt folosite de celulele intestinale. Flora bacteriană protejează organele împotriva altor agenți patogeni și preiau deseori și alte funcții.
Flora pielii
Bacteriile de la nivelul pielii ne protejează împotriva agenților patogeni și se hrănesc din miliardele de celule moarte de piele, pe care le eliminăm zilnic. În plus, ajută la diviziunea grăsimilor și a acizilor grași care previn dezvoltarea bacteriilor, care preferă anumite zone ale pielii, în special cele umede: axile, spațiile dintre degete oferă un climat mai bun de dezvoltare pentru bacterii decât cele uscate. O mare parte a germenilor se află în foliculii de păr unde au condiții optime de dezvoltare, fiind protejați împotriva factorilor externi.
Flora intestinală
Flora intestinală joacă și ea un rol hotărâtor împotriva germenilor periculoși, însă sarcinile principale sunt altele: acestea reglează elementele sistemului imunitar aflate în mucoasa intestinală, prin antrenarea permanentă a capacității de apărare a organismului și producerea de substanțe antibiotice. Flora intestinală poate produce vitamine și elemente premergătoare vitaminelor precum vitamina K sau B12, tiamina sau riboflavina, care sunt preluate apoi prin mucoasa intestinală. Prin procesele metabolice ale florei intestinale, rezultă substanțe care sunt folosite de celulele intestinale pentru energie, iar bacteriile ajută hotărâtor procesul digestiv din organism și astfel asimilarea hranei.
