Deshidratarea – de ce este periculoasă

Corpul uman adult este format 60% din apă, procent variabil în funcție de vârstă, copiii mici atingând chiar 65-70%. Acest element este indispensabil pentru funcționarea sistemului respirator, nervos și digestiv, precum și pentru termoreglarea corpului și sănătatea celulelor și articulațiilor. Deshidratarea se produce atunci când aportul de apă este scăzut, insuficient față de cantitatea de lichid eliminată. În mod obișnuit, corpul pierde lichide prin transpirație, urinare, diaree, vărsături sau febră. Deshidratarea se poate accentua în situațiile în care persoana practică exerciții fizice intense, sau este expusă la temperaturi ridicate, dar și în cazul persoanelor cu diabet sau cu arsuri.

Semne ale deshidratării:

1. Piele și buze uscate, cu elasticitate redusă, senzația de ochi uscați;

2. Senzația de gură uscată, respirație urât mirositoare;

3. Urină de culoare galben aprins, închis, chihlimbariu sau de culoarea ceaiului;

4. Constipație;

5. Senzație de sete sau de foame;

6. Tensiune scăzută;

7. Stări de oboseală, letargie;

8. Dureri de cap;

9. Palpitații;

10. Stări de amețeală, greață sau chiar leșin;

11. Schimbări ale dispoziției (anxietate, iritabilitate, deprimare) și sensibilitate mai mare la durere.

În cazul bebelușilor, puteți identifica deshidratarea prin faptul că scutecul rămâne uscat mai mult de 3 ore, buzele și gura sunt uscate, plânsul este fără lacrimi, fontanela este căzută, copilul este neliniștit sau excesiv de obosit, somnoros, letargic sau chiar febril. Deshidratarea severă este extrem de periculoasă, atât la copii cât și la adulți, putând fi recunoscută prin semne precum crampe la stomac, pierderea cunoștinței sau chiar crize convulsive, scăderea tensiunii, halucinații sau delir. În acest caz, intervenția rapidă este vitală, recomandându-se apelarea la ajutorul medical. Lipsa intervenției poate pune în pericol viața persoanei!

Deshidratarea poate duce la complicații nedorite, precum un volum redus al sângelui, tensiune scăzută și oxigenare insuficientă a organismului, convulsii cauzate de un dezechilibru la nivelul electroliților, boli de rinichi, care pot varia de la simple infecții până la acumularea de nisip sau pietre la rinichi, precum și tulburarea capacității de reglare a temperaturii corporale și chiar insolație.

Deshidratarea poate fi tratată, în funcție de severitatea ei, acasă sau cu ajutor medical specializat. Preveniți deshidratarea, asigurându-vă că beți suficientă apă în fiecare zi, mai ales în timpul sau ulterior exercițiilor fizice, chiar înainte ca senzația de sete să apară, și că includeți în alimentația zilnică fructe și legume care au conținut ridicat de apă.