Sindromul de intestin permeabil - intoxicarea omului modern

Sindromul de intestin permeabil - intoxicarea omului modern

Dr. Mariana Olingheru
Medic Specialist Medicină de Familie
Specialist în Fitoterapie şi Apiterapie

"Toate bolile încep în intestin" este o declarație veche de 2.500 de ani, care a fost făcută de Hipocrate, părintele medicinii moderne și autorul jurământului lui Hipocrate. Cercetările științifice au dovedit în prezent cât de important este intestinul pentru funcționarea normală a organismului.


Intestinul sănătos - o barieră protectoare naturală

Intestinul este un important organ al digestiei și nutriției dar este și un organ de eliminare a reziduurilor și toxinelor. Intestinul are de asemenea rolul de barieră sau ‘’santinelă’’. Protejează organismul de microbii din exterior, diferențiază nutrienții benefici și blochează accesul substanțelor care reprezintă un pericol pentru sănătate. Bariera intestinală reprezintă o suprafață imensă de mucoasă, în care miliarde de bacterii se confruntă cu cel mai mare filtru de apărare al organismului nostru. 

Permeabilitatea intestinală

Termenii “barieră intestinală” și “permeabilitate intestinală” descriu două aspecte diferite ale aceleiași structuri anatomice: peretele intestinal. În mod normal, peretele intestinului este semi-permeabil și permite doar anumitor particule să pătrundă în circulația sanguină.

Ce este este sindromul de intestin permeabil?

Sindromul de intestin permeabil este definit prin creșterea permeabilității mucoasei intestinale și include tulburările legate de trecerea substanțelor nedorite (endotoxine, microbi, produse alimentare nedigerate) prin peretele intestinal în sânge și limfă. Aceste particule străine declanșează un răspuns imunitar susținut, iar reacțiile în lanț care urmează declanșează, atât inflamație localizată intestinal, cât și o reacție inflamatorie generală. Dacă tulburarea persistă inflamația devine cronică, iar de la aceasta la bolile degenerative nu este decât un pas. În anumite cazuri apare atrofia mucoasei și malabsorbția nutrienților esențiali.

Intestinul permeabil și bolile cronice

Permeabilitatea intestinală anormală este prezentă (ca factor declanșator sau ca efect al bolii) într-un număr mare de afecțiuni: boala Crohn, colita ulcerativă, boala celiacă, intestinul iritabil, oboseala cronică, diabetul zaharat tip 1, obezitatea, spondilita anchilozantă, dermatita atopică, scleroza multiplă).

O nouă perspectivă pentru bolile autoimune

În mai multe boli autoimune (diabetul zaharat de tip 1, artrita reumatoidă, tiroidita Hashimoto, lupus, psoriasis), permeabilitatea crescută este o trăsătură constantă și timpurie a procesului de boală. Mai mult decât atât, în anumite condiții permeabilitatea crescută este critică pentru dezvoltarea bolii, astfel încât eliminarea acestora poate preveni dezvoltarea bolii autoimune.

Care sunt cauzele sindromului de intestin permeabil?

Alimentele procesate, unele medicamente, poluarea mediului și stilul de viață incorect

Principalele cauze ale sindromului de intestin permeabil seregăsesc în stilul de viață nesănătos și poluarea mediului și sunt strâns legate de afectarea florei intestinale.

Dieta bogată în produse procesate, fără aport de fibre vegetale, zahărul în exces, organismele modificate genetic, ierbicidele, pesticidele, aditivii alimentari, abuzul de alcool, consumul unor medicamente (în special antibiotice, antiinflamatoare și antiacide) - sunt principalii factori care alterează bariera intestinală. Consumul unor alimente alergenice cum sunt lactatele pasteurizate, glutenul, porumbul, soia, ouăle, nucile și crustaceele par să joace un rol important în sindromul intestinului permeabil. Glutenul din cereale crește nivelul de zonulină - proteină implicată în creșterea permeabilității intestinale și generarea bolilor autoimune, chiar dacă nu există o reactivitate (sensibilitate la gluten).

Alte cauze ale sindromului de intestin permeabil sunt: stresul, sedentarismul, constipația cronică, insuficiența pancreatică, administrarea anumitor medicamente, anumite infecții parazitare sau micotice.

Cum se manifestă sindromul de intestin permeabil?

Simptomele sindromului de intestin permeabil pot fi, atât digestive, cât mai ales extra-digestive:

• oboseala, durerile de cap, somnolența, lipsa de concentrare, confuzia

• balonările, diareea, constipația, creșterea în greutate, pofte pentru alimente procesate și zaharuri

• intoleranțe alimentare, alergii, rinita sezonieră, astm, dermatita atopică, eczeme

• iritabilitate, nervozitate, depresie, dezechilibre hormonale (ex.sindrom premenstrual)

• candidoza, durerile articulare, fibromialgia, sindromul de oboseală cronică

Pașii necesari pentru vindecarea intestinului permeabil

Permeabilitatea intestinală este o nouă zonă de interes pentru cercetarea medicală și ar putea deveni o cale de abordare în prevenirea și terapia bolilor cronice. Cercetarea privind modularea permeabilității intestinului este la început. Principalele abordări terapeutice s-au concentrat până acum pe dietă și restabilirea echilibrului florei intestinale.

Restabilirea echilibrului florei intestinale

Microbiomul intestinal (flora intestinală) are roluri importante în organism: crește imunitatea, previne cancerul de colon, lupta cu inflamația și îmbunătățește metabolismul. Previne colonizarea cu agenți patogeni, menține integritatea mucoasei intestinale și contribuie la maturizarea sistemului imunitar. Cercetările recente au evidențiat că microbiomul menține funcția de barieră a intestinului, reglează permeabilitatea intestinală, influențând chiar structura și grosimea mucoasei intestinale.

Studiile au demonstrat că microbiomul este implicat în numeroase probleme de sănătate: de la simple tulburări funcționale la obezitate, bolile inflamatorii intestinale, dar și unele tipuri de cancer, boli hepatice și ale sistemului osos sau boli neurologice.

Să ne intoarcem la hrana sănătoasă!  

Consumul de hrană sănătoasăare o mare importanță pentru compoziția microbiotei intestinale, precum și pentru permeabilitate intestinală. În afară de abordările dietetice și restricția anumitor alimente,preocupările sunt direcționate către introducerea în legislația europeană a unei noi categorii de “alimente funcționale” care să fie recomandate pentru o alimentație sănătoasă și în tratamentul bolilor, similar celor existente în Japonia.

Superalimente care reechilibrează floră intestinală:

  • fasole, topinambur, broccoli, conopidă, alimente fermentate (sos de soia, varză murată, kimchi, tempeh), mămăligă, banane, afine etc.

Protocolul terapeutic al sindromului de intestine permeabil are următoarele componente:

• evitarea medicamentelor enterotoxice (în special antibioticele, antiinflamatoarele și antiacidele)

• evitarea alimentelor reactive (lactatele pasteurizate, glutenul, porumbul, soia, ouăle, nucile, crustaceele, cafeina, alcoolul, zahărul) și a alimentelor procesate

• eliminarea infecțiilor intestinale microbiene, fungice și parazitare

• detoxifierea (uneori este necesar un protocol complet de detoxifiere, inclusiv pentru metale grele)

• substituția de enzime pancreatice și acizi biliari

• restabilirea florei intestinale prin suplimentarea cu prebiotice și probiotice

• repararea mucoasei intestinale prin aport de nutrienți trofici specifici (L-glutamina, N-acetyl-D-glucosamine, acid gamma-linolenic GLA, Quercetina, Vitamina A, E și C, Zinc, Seleniu,etc).

Măsurarea permeabilității intestinale direct prin testul lactuloză - manitol sau indirect prin măsurarea anticorpilor IgG împotriva antigenelor alimentare sau a florei intestinale normale, permite specialiștilor să stabilească diagnosticul, să evalueze eficiența terapiei nutriționale și să aprecieze normalizarea permeabilității intestinale.

Perioada de vindecare depinde de particularitățile fiecărui caz și durează de la câteva luni la câțiva ani.

După normalizarea permeabilității, alimentele restricționate - inclusiv glutenul - pot fi reintroduse treptat în alimentație, se recomandă însă în continuare o hrană sănătoasă: 

hrana naturală, integrală, fără aditivi, nerafinată, neprocesată și nemodificată genetic.

Un stil de viață sănătos, fără consumul de substanțe toxice sau dăunătoare ar trebui să continue pe toată durata vieții, pentru a evita acumulările toxice, inflamația din organism și multe probleme de sănătate - de la simplă balonare la depresie, demență, alergii, boli autoimune sau cancer.