Impactul psihologic al pandemiei asupra imunitatii

Impactul psihologic al pandemiei asupra imunitatii

Diana Amza

Pandemia de coronavirus a adus cu sine provocări în plan medical, socio-economic și psihologic. Interpretarea evenimentelor și a solicitărilor de ordin psiho-social determină reacțiile și gestionarea resurselor personale. Imunitatea este frecvent adusă în discuție, în acest context, ca o speranță tăcută a fiecăruia dintre noi, deoarece de ea atârnă echilibrul organismului. Iată mai jos câțiva factori care infleunțează imunitatea, în contextul pandemiei.


1. Emoțiile de zi cu zi

Exprimarea emoțiilor afectează pe termen scurt imunitatea, atât în sens pozitiv (ca de exemplu atunci când vă simțiți bine privind o comedie, crește concentrația salivară de IgA), cât și negativ (plânsul fiind asociat scăderii sIgA). Persoanele aflate în carantină tind să experimenteze emoții precum furie, tristețe, vinovăție, mai ales atunci când nu sunt de acord cu măsura de protecție, în vreme ce aceste emoții se produc mai puțin la cei care înțeleg și dau sens constructiv experienței, percepând-o ca pe o măsură de protecție a celor dragi.


2. Dereglarea somnului

Schimbarea orarului zilnic, cauzată de pierderea și suspendarea locurilor de muncă sau de lucrul de acasă, timpul liber petrecut în fața televizorului sau calculatorului până la ore târzii, poate conduce ușor la modificarea programului de somn. Dificultățile de adormire și somnul întrerupt au fost asociate cu creșterea pe timpul nopții a producției de catecolamine și reducerea activității celulelor de tip natural killer, al căror rol este de a interveni rapid pentru îndepărtarea celulelor infectate de virusuri.


3. Stresul

Stresul, în general, este un factor care influențează funcționarea sistemului imunitar. Stările de anxietate prelungită, panică, agitație, îngrijorare pot suprasolicita imunitatea, accentuând procesele inflamatorii.


4. Demotivarea

Izolarea și carantinarea pot duce la stări de apatie și pierdere a motivației pentru lucrurile care înainte provocau plăcere. În plus, se reduce spațiul care este accesibil pentru mișcare, dar nu o face imposibilă, practicarea exercițiilor fizice, de exemplu, fiind mai degrabă o problemă de obișnuință și motivație, decât de spațiu. Deși se pare că imunitatea este sensibilă la echilibrul psihologic, vestea bună este că acesta se află în sfera de control al fiecăruia. Atunci când investiți în mișcare, nutriție, relaxare, gestionarea stresului, somn, umor și bună dispoziție, vă susțineți imunitatea și o mobilizați din interior!