Frica scade imunitatea

Frica scade imunitatea

Diana Amza, psihoterapeut

 

De-a lungul timpului, omenirea a fost afectată periodic de epidemii, printre care cele mai cunoscute sunt cele de gripă spaniolă, holeră sau malarie. În prezent, întregul glob se confruntă cu răspândirea virusului SARS-CoV-2, un coronavirus care deși a fost preluat recent de către om de la animale purtătoare (lilieci), a reușit să se extindă în mare parte din cauza comportamentelor iraționale alimentate de frică. Reacțiile oamenilor – din trecut și până acum – nu diferă foarte mult în fața pericolului, în special reacția de luptă-sau-fugi. Numim acest comportament reacție, deoarece este un răspuns activat de instinctul de supraviețuire și mai puțin prelucrat la nivel rațional. Cu alte cuvinte, diferă chiar părțile creierului care guvernează tipul de reacție luptă-sau-fugi, versus un comportament bazat o decizie strategică. Fuga de pericol (de virus, în acest caz) duce, contrar intenției persoanei, la expunere suplimentară a sa și a altora sau chiar la răspândirea pericolului, așa cum atestă numeroasele cazuri recente. În plus, a trăi într-o stare de frică îndelungată nu rămâne fără repercusiuni asupra imunității, deoarece o stare de tensiune continuă consumă rezervele energetice ale corpului. O mobilizare corectă presupune o abordare strategică, bazată pe o doză de rațiune, prevenire, anticipare, altruism și asumare.

Imunitatea, pe scurt

Imunitatea este proprietatea organismului de a se proteja de atacurile microbilor, virusurilor sau substanțelor toxice, păstrându-și astfel starea de sănătate. Sistemul imunitar, spre deosebire de celelalte sisteme ale corpului uman, nu poate fi localizat într-un singur loc, fiind mai degrabă o colaborare între diferite tipuri de celule.

Echilibrul sistemului imunitar poate fi menținut printr-o alimentație sănătoasă, un somn odihnitor, mișcare și aer curat. Astfel, acesta primește toate lucrurile necesare pentru a funcționa în parametri normali. Este de subliniat faptul că nu doar expunerea la factori potențiali periculoși ne alertează imunitatea, ci și expunerea la pericole abstracte, preconizate, prin modul de gândire și emoțiile induse de acesta – în special frica.

Frica și răspunsul la stres

Frica este definită ca o emoție de bază, caracterizată prin tensiune internă, îngrijorare și modificări fiziologice care pregătesc corpul de reacția luptă-sau-fugi. Spre deosebire de anxietate, care nu are un obiect concret, fiind mai degrabă susținută la nivel mental prin scenarii anticipative (Dacă mă îmbolnăvesc? Dacă nu voi avea ce mânca?), frica are un obiect real la momentul prezent.

Au fost identificate trei stadii ale răspunsului la stres, cu rolul de a adapta organismul la schimbările survenite, și anume:

- starea de alarmă (este detectat pericolul și sunt eliberați hormoni precum cortizolul, adrenalina, nonadrenalina)

- starea de rezistență (organismul se reechilibrează treptat, nivelul de hormoni ai stresului revine la normal, însă energia de apărare a organismului este acum mai scăzută)

- starea de epuizare (organismul a pierdut capacitatea de a se apăra, apărând sindromul de burn-out, oboseală cronică, sau disfuncție).

Atunci când starea de încordare este menținută pe termen lung, persoana poate resimți anxietate, schimbări ale dispoziției, neajutorare, disociere, atenuare a emoțiilor și gânduri iraționale repetitive. Starea de bine a organismului este și ea influențată inevitabil. Cu alte cuvinte, atunci când te îngrijorezi excesiv, sau ești în mod continuu în stare de alertă, imunitatea scade. Îndeosebi în această perioadă, în care oamenii își doresc să rămână sănătoși, atitudinea în fața dificultăților joacă un rol important.  

Iată mai jos patru lucruri pe care le poți face, din punct de vedere psihologic, pentru a-ți susține imunitatea:

  1. Deseori stresul apare din cauza modului în care privim lucrurile, poate prea grav sau catastrofic. Vorbește cu un membru al familiei sau cu un prieten despre grijile tale, sau caută sprijin specializat. Consilierea, în special în mediul online sau telefonic, este acum la îndemâna oricui.
  2. Sunt lucruri care stau în puterea ta și lucruri pe care nu le poți face, iar acest lucru este firesc. Delimitează între ele și alege-ți bătăliile.
  3. privind somnul, hidratarea, munca, relaxarea și atitudinea față de viață. Micile alegeri fac diferența, fie că vorbim de alimentație, de un program mai clar, de o alegere a unui mod de gândire. Fie că ești la serviciu sau ai ales să te autoizolezi, un program structurat te ajută să menții echilibrul psihic.
  4. – practică recunoștința, altruismul și umorul! Sentimentul de recunoștință stimulează producția de dopamină și are efect calmant, inducând o stare de bine, altruismul susține o imagine de sine pozitivă, iar umorul eliberează endorfine, combate stresul și crește rezistența la boli!