Ciroza hepatica

Ciroza hepatica

Bolile cronice sau procesele inflamatorii ale ficatului pot conduce la aparitia ficatului gras si pot distruge tesutul hepatic de-a lungul procesului. Celulele hepatice sunt apoi inlocuite de tesut conjunctiv functional. Rezultatul: Ficatul nu isi mai poate indeplini sarcinile metabolice si de  detoxifiere. O astfel de ciroza hepatica este ireversibila si poate pune viata in pericol in stadiile terminale. Ciroza este de doua ori mai raspandita in randul barbatilor decat al femeilor.

Cauzele cirozei 

Aproape orice boala cronica a ficatului se poate transforma in ciroza hepatica. In aproximativ jumatate din cazuri abuzul cronic de alcool este cauza. Aproximativ o treime dintre cei afectati sufera de pe urma une hepatite cornice virale.

Exista si cauze mai rare, cum ar fi bolile autoimune din zona cailor biliare care duc la reactii inflamatorii constante si boli metabolice, cum ar fi boala Wilson sau hemocromatoza, in care cuprul sau fierul sunt depozitate in ficat si atrag dupa sine moartea celulelor.

Ciroza hepatica: Simptome si evolutie

Ciroza hepatica in sine este insotita, de regula, de simptome doar relativ tarziu. Simptomele cirozei hepatice rezulta din capacitate de functionare restransa a ficatului.

Principalele consecinte constau intr- un echilibru modificat de proteine ​​si hormoni, acumularea de substante toxice precum amoniacul in sange, care patrunde si in creier si il afecteaza (encefalopatie hepatica) si o crestere a presiunii in vena portala. Deoarece sangele incepe sa aiba probleme circulatorii prin contractia cicatrizata a ficatului, acesta incepe sa creeze devieri, care, la randul lor, pot duce la sangerari in zona esofagului, care pot pune in pericol viata persoanei in cauza. In plus, ciroza hepatica creste riscul de cancer hepatic.

Principalele complicatii ale cirozei hepatice includ:

• Simptome generale: scaderea performantei, oboseala, scadere in greutate

• Anomalii la nivelul pielii: hemangiom, buze si limba lacerante, palme rosii, unghiile albe, extensiile venoase sub pielea abdominala (semne ale unei circulatii ocolitoare)

• Este posibila o tendinta sporita de sangerare, dar si de coagulare

• Ascita: abdomenul distins, eventual cu dureri la palpare si dureri in abdomenul superior 

• Tulburari hormonale: scaderea libidoului, aparitia sanilor in randul barbatilor, calvitia (caderea parului de pe abdomen), la tulburari menstruale la femei

• icter: decolorarea galbena a pielii si a tesutului conjunctiv, mancarime severa

• semne de tulburari cerebrale: tulburari de orientare, probleme de memorie, schimbari ale dispozitiei, comportament necorespunzator, constiinta alterata pana la pierderea cunostintei (coma de insuficienta hepatica)

In timpul controalelor medicale, de exemplu in timpul palparii sau ecografiei, ficatul apare marit la inceput, ca urmare a proceselor bolii. Daca ciroza ficatului avanseaza, ficatul se micsoreaza ca urmare a modificarilor cicatriciale si devine mic, ferm si tubercular.

Diagnostic: ciroza hepatica 

Pentru diagnosticarea cirozei hepatice, este suficienta analizarea simptomele si constatarile tipice din timpul controalelor medicale. Testele de laborator, ecografia si laparoscopia sau biopsia hepatica sunt efectuate pentru a determina cauzele, pentru a evalua stadiul cirozei si pentru a planifica tratamentul.

Gastroscopia este utilizata pentru a verifica daca s-a format deja o circulatie ocolitoare a sangelui, asa-numitele varice esofagiene care pot pune in pericol viata pacientului.

Tratamentul cirozei hepatice 

Odata modificat tesutul hepatic, acesta nu mai poate fi transformat intr-un tesut cu celule hepatice functionale. Prin urmare, scopul principal al terapiei este de a reduce progresia cirozei. In primul rand, se va trata afectiunea de baza. Este esentiala evitarea acelor substante care pot deteriora in continuare ficatul - in special alcoolul, dar si medicamentele care sunt deseori filtrate prin ficat. In plus, o dieta adaptata la ciroza hepatica poate fi benefica.

De asemenea, sunt tratate simptomele si posibilele complicatii ale cirozei hepatice. De exemplu, ascita poate fi redusa in intensitate cu ajutorul medicatiei sau a punctiei abdominale, iar sangerarea din venele esofagiene poate fi oprita cu un reflex. In unele cazuri, se apeleaza la interventii chirurgicale pentru crearea unei devieri artificiale pentru sistemul venei portale. Acest sunt portosistemic protejeaza pacientul impotriva sangerarii varicoase, dar creste riscul de coma hepatica.

In unele cazuri, functia hepatica poate fi restabilita prin transplant hepatic. Cu toate acestea, ca urmare a criteriilor de excludere, cum ar fi dependenta de alcool, multi pacienti nu ajung sa beneficieze de un astfel de transplant.

Ciroza hepatica: evolutie si speranta de viata 

Speranta de viata in cazul pacientilor diagnosticati cu ciroza hepatica depinde in primul rand de cauza bolii, de gradul cirozei si de succesul in prevenirea avansarii acesteia. In lipsa unui tratament, sau prin continuarea consumului de alcool,  ciroza hepatica conduce la decesul pacientului intr-un interval de cateva luni sau ani. Cele mai frecvente cauze de deces constau in hemoragia varicelor esofagiene, urmata de coma hepatica, insuficienta hepatica si renala combinata (sindrom hepatorenal).

Pentru a estima prognosticul, medicii aplica scorul Child Pugh. Cu ajutorul acestui scor, ciroza hepatica este impartita in etape (de la Child 1 la Child 3). Sunt relevante cinci criterii (trei valori de laborator, ascita si intensitatea afectiunilor creierului), pentru fiecare dintre acestea fiind acordata o nota de la 1 la 3. Cu cat scorul este mai mare (maxim 15), cu atat speranta de viata este mai mica.