https://www.alphega-farmacie.ro/campanii-de-preventie/vaccinare-hpv
Raceala si gripa. Afectiuni respiratorii Raceala si gripa. Afectiuni respiratorii

Răceală sau gripă?

02 Mar. 2015
Răceală sau gripă?

An de an, ne confruntăm cu aceleași probleme în sezonul rece: coriză, tuse, febră. Vorbim despre răceală, gripă sau infecție gripală, însă ce se ascunde în spatele acestor denumiri? Ne-am propus să clarificăm lucrurile pentru ca dvs. să nu mai aveți probleme între a diferenția răceala și gripa.

Răceala comună

Răceala comună numită și rinosinuzită sau guturai – este descrisă în general ca o afecțiune virală care se manifestă prin coriză, tuse și disconfort general. Există aproximativ 200 de viruși diferiți care pot provoca răceala, fapt pentru care putem să răcim de mai multe ori consecutiv.

Agenții patogeni sunt atât de diverși (rinoviruși, adenoviruși și coronaviruși, încât nu este posibilă o vaccinare, iar din fericire, boala nu ne pune viață în pericol. De cele mai multe ori, răcelile apar în sezonul rece, însă există și răceli de vară. Gripa reală însă este complet diferită și apare în sezonul rece.

Cum se instalează gripa?

Gripa este provocată de virusul influenza. Există 3 grupe de viruși influenza, al căror material genetic este în continuă schimbare, fapt pentru care li se recomandă persoanelor expuse să se vaccineze anual împotriva gripei. Aspectul problematic al gripei este progresul bolii cu simptome specifice răcelii, însă mult mai puternice, infecția putând să afecteze plămânii (aprindere de plămâni), inima și creierul.

În ultimii ani s-au dezvoltat tot mai multe boli infecțioase cu simptome gripale, care au pus în alertă populația la nivel mondial – SARS și gripa aviară sunt doar două exemple ale infecțiilor virale, care pot reprezenta un pericol inclusiv pentru oameni.

Cum se manifestă răceala și gripa?

Gripa și răceala se manifestă la început prin simptome asemănătoare: dureri în gât, coriză, tuse, febră. Deseori apar și episoadele de frisoane, transpirații reci și febră. Durerile de cap și de membre se adaugă durerilor de gât, stării generale de rău și scăderii apetitului. În cazul gripei propriu-zise, simptomele și starea de disconfort sunt spontane și foarte puternice, încât persoana suferindă poate numi exact momentul în care s-a declanșat gripa.

Bolile care se declanșează cu guturai sau lăcrimarea excesivă a ochilor sunt multiple, spre exemplu alergiile la polen sau praf. Prin guturai, tuse, răgușeala își face simțită prezența și o altă grupă de boli – cele ale copilăriei: pojar, oreion, rubeolă etc. După câteva zile însă apar și iritațiile pe piele, simplificând astfel diagnosticarea. În cazul îmbolnăvirilor repetate sau de lungă durată în rândul copiilor, o cauză posibilă ar putea fi și un defect imunologic ereditar, însă până la 6 răceli pe an în timpul copilăriei nu constituie un motiv de îngrijorare.

Nas înfundat, simptom tipic pentru răceală 

Nasul înfundat are o frecvență de 80% în cazurile de răceală. De îndată ce răceala se extinde la zona superioară a nasului, vorbim deja de sinuzită. O infecție ușoară a țesutului conjunctiv sau o extindere a agenților patogeni în timpan (prin trompa lui Eustache) conduce la o infecție a timpanului în primele zile de boală. Atunci când virușii se extind spre plămâni, tusea indică o afectare a bronhiilor (bronșită acută) care se poate transforma în pneumonie în cazul în care nu se intervine cu tratament.

Inclusiv în rândul copiilor, cel mai banal guturai poate conduce la o deteriorare a stării generale. Bebelușii respiră aproape exclusiv pe nas și refuză să consume lichide atunci când au nasul înfundat deoarece schimbul între respirație și înghițire este prea dificil. La cei mici, inflamarea mucoaselor conduce de cele mai multe la infecția timpanului.

Nasul este aproape întotdeauna afectat la răceală, la fel și sinusurile paranazale, ochii și urechile și din fericire, bronhiile mai rar. În timp ce în cazul unei răceli comune, extinderea la organele din vecinătate, sinusuri paranazale, ochi sau bronhii, poate fi privită că o complicație, în cazul gripelor influenza, pot fi afectați plămânii, inima sau creierul. Extinderea virusurilor poate provoca pneumonii, pericardită sau inflamarea țesutului creierului.

Dat fiind faptul că boala slăbește sistemul imunitar și mucoasele sunt sensibile, bacteriilor le este mai ușor să se dezvolte (ex: pneumococi) putând să provoace așa-numitele suprainfecții (infecție secundară). Pneumonia virală se suprapune cu cea bacteriană.

Diagnostic

  • Anamneza (stabilirea parcursului bolii): Durata și gravitatea pot determina dacă avem de-a face cu o răceală sau o gripă.
  • Controlul (urmărirea), palparea (tastarea), percuție (lovire ușoară și repetată) și ascultarea: Un nas înfundat este ușor de recunoscut datorită mucoasei roșii, inflamate, iar dacă lovirea ușoară a frunții sau a oaselor pomeților provoacă durere, de cele mai multe ori indică o infecție a sinusurilor. În cazul infecției timpanului, cu ajutorul otoscopului se vă putea observa timpanul înroșit și chiar lichid în spatele acestuia. Cavitatea bucală și faringele sunt de cele mai multe ori roșii, iar amigdalele sunt inflamate sau în cazul infecției bacteriene secundare, prezintă chiar puncte albe pe suprafață. În cazul tusei, prin ascultarea cu stetoscopul, se poate auzi zgomotul produs de bronhii. În cazul pneumoniei, sunetul respirației este modificat în perimetrul afectat.
  • Ultrasunete, radiografii, tomografie computerizată (CT) și tomografie cu rezonanță magnetică (MRT): De cele mai multe ori, procedurile de diagnosticare imagistică nu sunt necesare în cazul răcelii. O infecție acută a sinusurilor poate fi identificată cu ajutorul ultrasunetelor sau a unei radiografii. Pentru a exclude posibilitatea unei pneumonii, se va apela în majoritatea cazurilor la metoda radiografiei. Procedurile CT și RMN sunt folosite în cazul unui progres dramatic al gripei influenza pentru a exclude afectarea inimii sau a creierului.
  • Examinări extinse în cazul complicațiilor: Atunci când există suspiciuni privind o infecție secundară bacteriană, se poate realiza un exsudat faringian, se pot preleva probe ale mucoasei sau chiar teste de sânge pentru a stabili cu exactitate tipul agenților patogeni. În cazul unei pneumonii, radiografiile indică evoluția bolii: infecția cedează odată cu începerea tratamentului sau s-a format un abces? În cazul pericarditei, ritmul cardiac se schimbă, fapt ce poate fi controlat printr-o electrocardiograma (EKG).

Importanța unui sistem imunitar bine funcțional 

Sistemul imunitar funcțional este condiția de bază pentru a reuși să depășim sănătoși sezonul rece. O alimentație bogată în vitamine, cu fructe și legume din plin, mișcare multă în aer liber, ședințe de sauna sau aplicarea cu regularitate a metodelor Kneipp sunt doar câteva modalități de întărire a sistemului imunitar. Un sistem imunitar slăbit va permite infecțiilor să se manifeste consecutiv, cu simptome din ce în ce mai accentuate.

Pe lângă alimentație și mișcarea recomandată, mai sunt o serie de recomandări pe care le puteți urma în sezonul răcelilor: evitați strângerea mâinilor altor persoane, evitați aglomerațiile și practicați inhalațiile. Împotriva gripei există un singur remediu: vaccinarea anuală. În principal persoanele mai în vârstă, cu suferințe cronice sunt considerate persoane cu risc crescut de infecții, acestea ar trebui să acorde o atenție deosebită vaccinărilor împotriva gripei și a pneumococilor.

Dat fiind faptul că materialul genetic al virusurilor influenza este în continuă schimbare, protecția asigurată de vaccin trebuie repetată anual.

Remedii tradiționale și rețete împotriva răcelilor 

În fiecare familie sunt transmise din generație în generație rețetele și remediile împotriva răcelilor și a gripei, fie că vorbim de ceaiul de ceapă al mătușii sau de supa de găină pe care o mâncam în copilărie. Multe din aceste rețete sunt atât de eficiente încât nici nu mai avem nevoie de altceva pentru a vindeca o răceală. Nu uitați de inhalații deoarece acestea vor ajuta mucoasa inflamată a nasului să se curețe.

În cazul durerilor de cap și de membre, ajută de cele mai multe ori un analgezic sau un produs farmaceutic împotriva răcelii, eliberat fără rețetă, fie că este vorba de acid acetilsalicilic, paracetamol sau o altă substanță activă. Rețineți: din cauza efectelor secundare, nu tratați niciodată răceala copiilor cu acid acetilsalicilic (aspirina)! Dat fiind faptul că atât gripa cât și infecțiile virale sunt provocate de viruși, antibioticele nu vor ajuta. Acestea vor fi incluse în tratament numai în cazul instalării unei infecții secundare bacteriene. În cazul în care simptomele se mențin pentru o perioadă îndelungată, consultați un medic pentru a evita orice complicații severe!

Comunități