Guta este o boală metabolică provocată de nivelul prea mare al acidului uric (hiperuricemie) din sânge. Dat fiind faptul că un stil nesănătos de viață este asociat cu o alimentație incorectă și un consum sporit de alcool care conduc la creșterea nivelului uric din sânge, guta este considerată o „boală a prosperității”. Atunci când boala rămâne netratată timp îndelungat, prin depunerea cristalelor de acid uric în articulații, acestea din urmă se deformează, apar infecțiile renale și calculii renali. Cu toate acestea, prin schimbarea stilului de viață și cu ajutorul unui tratament medicamentos, cât și prin respectarea unui regim alimentar regulamentar, guta poate fi ținută în anumite limite.
Evitarea strictă a produselor care provoacă atacurile de gută este însoțită de restricții alimentare severe.
Vă prezentăm mai jos răspunsurile medicilor specialiști la cele mai frecvente întrebări ale pacienților care suferă de gută și care nu doresc să le fie afectată și calitatea vieții.
Ce influență are stilul de viață asupra nivelului acidului uric?
Acidul uric este produsul final rezultat în urma descompunerii purinei. Purinele sunt elemente constitutive ale ADN-ului și se regăsesc în celulele umane, animale și vegetale, astfel că o alimentație bogată în purine va determina creșterea nivelului de acid uric. În mod normal, acidul uric este eliminat prin rinichi, însă doar în anumite limite. Atunci când acidul uric depășește un anumit nivel maxim, funcția renală nu mai este suficientă, iar concentrația de acid uric din sânge crește.
Pericolul unui atac de gută crește odată cu creștere nivelului de acid uric. Odată debutată boala, pacientul trebuie să își schimbe obiceiurile alimentare. De regulă este necesară și urmarea unui tratament medicamentos.
Care sunt aspectele alimentare pe care trebuie să le respectăm?
Pentru persoanele care suferă de gută este foarte importantă respectarea și a unui regim alimentar sărac în purine. Alimentele diferă în mare măsură în ceea ce privește conținutul de purine. Spre exemplu, organele, carnea roșie, carnea de vânat, dar și lintea conțin multe purine. În mod ideal, pacienții care suferă de gută ar trebui să alcătuiască un tabel cu conținutul de purine al diferitelor alimente, și să îl respecte.
Foarte importantă în cazul gutei este și sprijinirea funcției renale. În acest sens, este suficientă o hidratare corectă, de aproximativ 1,5 – 2 litri de lichide pe zi. Cantitățile mai mari de lichide nu vor avea un efect pozitiv suplimentar. Pentru pacienții cu insuficiență cardiacă ar putea fi chiar periculos un consum mai mare de lichide. Dintre băuturile recomandate amintim apa, ceaiurile de fructe și plante. În cantități reduse sunt permise și cafeaua, cacao și ceaiul negru.
Pacienții care suferă de gută trebuie să renunțe complet la consumul de băuturi alcoolice?
Alcoolul ar trebui consumat cu măsură, deoarece din descompunerea alcoolului rezultă lactatul care inhibă eliminarea acidului uric, provocând astfel atacurile de gută. Pacienții care suferă de gută ar trebui să evite în special consumul de bere, deoarece drojdia conține purină.
În ciuda tuturor interdicțiilor, există și băuturi alcoolice și tipuri de carne care pot fi consumate din când în când?
Spre deosebire de bere, un pahar de vin pe zi este inofensiv. Anumite tipuri de carne sau pește, cum ar fi carnea de pasăre conțin mai putină purină și poate fi consumată cu măsură. În schimb, este interzis carnea de animal tânăr (vițel, miel, pui).
Ce se întâmplă dacă pacientul nu respectă recomandările?
Nu este obligatoriu ca fiecare „păcat“ să fie urmat de un atac de gută, însă riscul în acest sens crește cu siguranță. Odată depășite limitele concentrației de acid uric acestea conduc la reacția de inflamare din articulații. De cele mai multe ori este afectată articulația degetelor mari de la picioare.
Dacă pacienții au căzut victime tentațiilor alimentare, ar trebuie să evite sub orice formă compensarea prin medicație suplimentară, deoarece efectele secundare le-ar putea pune viața în pericol.
Kilogramele în exces joacă un rol?
Spre deosebire de alte „afecțiuni ale prosperității”, kilogramele în exces joacă un rol indirect în cazul gutei. Dat fiind faptul că persoanele supraponderale, se hrănesc cu alimente bogate în purină, guta se poate instala în cazul acestora, relativ mai devreme sau mai puternic, comparativ cu persoanele cu o greutate normală. Așadar, atingerea unei greutăți normale nu se numără printre obiectivele de prim rang ale pacienților cu gută.
Aș privi cu un ochi mai critic curele de înfometare și dietele radicale, deoarece printr-o scădere radicală a greutății, valoarea purinei crește datorită descompunerii de proteine. În plus, rezultă și produșii metabolici, care inhibă eliminarea acizilor urici în rinichi. Dacă pacienții cu gută doresc să scape de kilogramele în plus, trebuie să adopte un regim alimentar echilibrat, scăzut în purine, care să le asigure o slăbire în timp și nu imediată.
Se recomandă practicarea sportului? La ce ar trebui să fim atenți?
Sportul nu afectează direct nivelul de acid uric, însă mișcarea influențează pozitiv metabolismul, fiind astfel recomandat pacienților care suferă de gută.
În principiu cei afectați de gută pot practica orice sport, se recomandă însă sporturile care nu afectează articulațiile, cum ar fi mersul pe bicicletă, înotul. În cazul unor episoade acute de gută, pacienții ar trebuie să întrerupă activitățile sportive respective.
Aveți și alte recomandări pentru pacienții care suferă de gută?
Odată instalată guta, un tratament și un regim trebuie urmat toată viața, iar controalele la medic vor trebui respectate cu regularitate, deoarece este necesar controlul nivelului de acid uric. Este foarte important ca pacienții să înțeleagă respectarea modificării dietei alimentare, și să nu trăiască cu impresia că tratamentul medicamentos le permite abaterea de la restricțiile alimentare.
