Disfagia poate avea diferite cauze și se înregistrează majoritar în rândul persoanelor în vârstă. Gradul de intensitate variază de la disconfortul minor resimțit în momentul înghițirii hranei până la imposibilitatea completa de a înghiți. Atunci când reflexul de înghițire este afectat și lipsește și reflexul tusei, hrana și băutura pot deveni fatale. Procesul de înghițire este complex, fiind controlat parțial conștient, parțial inconștient. Un adult înghite zilnic de aproximativ 2000 de ori, cu ajutorul a aprox. 50 de perechi de mușchi, salivă, alimente și lichide.
Disfagie: simptome și cauze
Disfagia acută, dureroasă ne este cunoscută aproape tuturor deoarece o resimțim atunci când amigdalele se inflamează cu ocazia unei răceli. Și reacțiile alergice (ex. după o înțepătură de insectă) pot conduce la inflamarea mucoaselor și pot afecta reflexul de înghițire. Un simptom tipic este incapacitatea de înghițire în cazul tetanusului, care deși este rar, este fatal. Cauzele incapacității de înghițire sunt variate și afectează una sau mai multe faze ale procesului de înghițire.
- Cea mai frecventă cauză este tulburarea neurogenă, spre exemplu în urma unui atac cerebral, a unui traumatism cerebral, a unei meningite, în cazurile bolii Parkinson și a sclerozei multiple. Și bolile de mușchi (distrofia musculară) sau sclerodermia pot afecta capacitatea de înghițire.
- Tumorile, intervențiile chirurgicale suferite în zona gâtului, a gurii, a capului, a coloanei vertebrale sau a esofagului pot atrage după sine cazuri de disfagie.
- Intoxicațiile, chimioterapia sau radioterapia în zona gâtului sau a esofagului sau un furtun de ventilație folosit pe o perioadă mai lungă de timp pot cauza disfagia.
- În cazul persoanelor tinere sunt tipice și tulburările psihogene – senzația de a avea permanent ceva în gât, eventual în combinație cu o răgușeală.
- În cazul copiilor, sunt posibile și defectele congenitale sau tulburările de natură neurologică la nivelul sistemului nervos sau al mușchilor. Uneori sunt posibile și cauze mai banale cum ar fi inflamarea amigdalelor palatine.
- În cazul persoanelor în vârstă, procesul de înghițire este mai puțin eficient, fiind vorba și de presbifagie. Timpul de reacție al mușchilor și nervilor este prelungit, dantura cu probleme, puterea scăzută a musculaturii, mucoasele uscate și osificarea mandibulei îngreunează suplimentar înghițirea. La acestea se adaugă tulburările de mișcare și coordonare, cum sunt cele înregistrate în cazul unei demențe de exemplu.
Disfagia: un cerc vicios
Aspirarea hranei, lichidelor sau salivei în căile respiratorii poate provoca o inflamare a plămânilor sau o infecție a toracică, ambele care se pot solda cu un deces. Deseori, în cazul persoanelor în vârstă, inflamarea plămânilor este provocată de disfagie. Odată afectat procesul de înghițire, consumul de hrană este însoțit de tuse, de senzația de înec sau salivare. Astfel cei în cauză ajung să nu își mai dorească să consume hrană, încep să piardă în greutate, ajung la situații de malnutriție, deshidratare și reducerea calității vieții per ansamblu. Alimentația insuficientă afectează negativ sistemul imunitar, iar predispoziția la infecții este astfel accentuată. Starea generală are de suferit, iar bolile apar mult mai frecvent.
Disfagia, importanța diagnosticării
În cazul suspiciunii de disfagie, este foarte importantă diagnosticarea de către un medic. Se va testa astfel nu doar severitatea disfagiei, ci și cauzele acesteia. În plus, medicul va putea oferi recomandări și va îndruma pacientul către medici specialiști, spre exemplu ergoterapeuti, logopezi sau nutriționiști.
Sfaturi
Agenții de îngroșare (alimente dietetice speciale) cu gust neutru pot fi de ajutor în caz de disfagie. Cu ajutorul acestora, băuturile calde și reci pot fi aduse la o consistență mai ușor de înghițit. Prin mărunțirea hranei și transformarea ei într-o pastă, înghițirea devine mai puțin periculoasă.
Pentru astfel de preparate sunt potrivite legume precum cartofii, morcovii, mai degrabă decât cele bogate în fibre cum sunt sparanghelul, leguminoasele, prazul. Preparatele precum supa cu tăiței nu sunt potrivite deoarece constau din două consistențe diferite, greu de controlat în cavitatea bucală. Optați mai degrabă pentru supe creme. Serviți preparatele cu un adaos acru, lămâie de exemplu, pentru a activa mecanismul de înghițire.
Cu ajutorul unui tratament reprezentat de măsuri de ergoterapie și logopedie, reflexul de înghițire poate fi antrenat și menținut. Inclusiv în cazul persoanelor în vârstă, se recomandă optarea pentru o perioadă cât mai îndelungată pentru o asimilare naturală a hranei (cu ajutorul cănilor cu cioc, a lingurilor speciale) și optimizarea ei prin măsuri dietetice precum agenții de îngroșare, concentrate energetice și alimentația lichidă. Cu ajutorul alimentației lichide și prin sondă se pot evita situațiile de malnutriție.
Este important să serviți masa în șezut și să petreceți și următoarele 30 de minute după masă în aceeași poziție. Atunci când înghițitul devine imposibil trebuie apelat la măsuri speciale, cum este sonda stomacală.
