Infecția genitală cu Chlamydia este o boală cu transmitere sexuală, fiind o cauză frecventă pentru infertilitate. Afectează în principal tractul urogenital (col uterin și uretră la femei, uretră la bărbați), dar poate implica și rectul sau faringele. Majoritatea infecțiilor nu au simptome, ceea ce favorizează transmiterea lor și apariția complicațiilor în lipsa tratamentului.
Mod de transmitere și factori de risc
Chlamydia trachomatis este o bacterie și se transmite prin contact sexual neprotejat (oral, vaginal sau anal). Infecția poate fi transmisă și prin simpla atingere a organelor genitale sau în timpul nașterii, de la mamă la făt.
Grupele de risc pentru această infecție sunt: persoanele active sexual înainte de 25 de ani, persoanele cu parteneri sexuali multipli sau cu parteneri cu alte infecții cu transmitere sexuală, persoanele care nu folosesc regulat prezervativul.
Simptome și complicații posibile
La femei, infecția se poate manifesta prin secreție vaginală modificată, durere sau sângerare la contact sexual, dureri pelvine, usturime sau arsură în timpul micțiunii, iar la bărbați, prin uretrită (secreție uretrală, disurie).
Infecțiile netratate pot să conducă la complicații severe. Complicațiile la femei includ boala inflamatorie pelvină, sarcină ectopică și infertilitate, iar la bărbați, prostatita, epididimită, orhită, proctită, infertilitate. Atât la bărbați, cât și la femei, poate apărea artrita reactivă (sindrom Reiter), limfogranulomatoza inghinală sau perihepatită (sindrom Fitz-Hugh-Curtis).
Infecția cu Chlamydia și sarcina
Dacă este prezentă de dinainte de concepție, infecția cu Chlamydia poate crește riscul de sarcină extrauterină, sângerări în sarcină sau naștere prematură. Copilul poate avea o greutate mică la naștere, conjunctivită sau pneumonie.
Diagnosticul și tratamentul infecției cu Chlamydia trachomatis
Pentru diagnostic, în prezent, cel mai frecvent folosit este testul de amplificare a acidului nucleic (TAAN). Testul se bazează pe amplificarea ADN-ului prezent în bacteria Chlamydia Trachomatis și poate fi efectuat pe o probă de urină, secreție vaginală sau uretrală.
Fiind o infecție bacteriană, tratamentul se face cu antibiotice, conform antibiogramei din secrețiile recoltate.
În cazul bolilor cu transmitere sexuală, se recomandă testarea și tratarea ambilor parteneri.
Rețineți că educația sexuală este cea mai eficientă metodă care poate reduce incidența bolilor cu transmitere sexuală și trebuie să vizeze în primul rând tinerii la începutul vieții sexuale.
