Dieta in sindromul intestinului iritabil

Dieta in sindromul intestinului iritabil

Sindromul intestinului iritabil (IBS) este o afecțiune cronică a intestinelor, cu simptome precum constipație sau diaree, uneori cele două alternând, dureri abdominale, disconfort şi flatulență. În cazurile severe se poate ajunge la sângerări rectale, anemie feriprivă, vărsături şi dureri abdominale intense. Acestea pot coexista, având intensități diferite şi afectând diferit fiecare persoană, aşadar este extrem de dificil de oferit un tratament sau o dietă standard.      

Colegiul American de Gastroenterologie a realizat o serie de studii privind zeci de diete recomandate pacienților cu IBS, două dintre ele dovedindu-se eficiente în tratarea simptomelor IBS: dieta cu conținut scăzut de FODMAP (Low FODMAP) și dieta fără gluten. Fiecare, însă, trebuie instituită şi urmărită de către un gastroenterolog, acestea vizând eliminarea totală a anumitor alimente sau chiar grupe de alimente şi reintroducerea lor, treptat, pe o perioadă lungă de timp.

Dieta Low FODMAP

FODMAP este un acronim pentru oligozaharide fermentabile, dizaharide, monozaharide și polioli, carbohidrați cu lanț scurt care se găsesc în multe alimente ce fermentează și cresc volumul de lichid și gaz în intestine. Dieta prevede, într-o primă fază, eliminarea consumului de alimente ce conțin aceste substanțe, cu scopul de a limita efectele adverse asupra tractului digestiv, astfel:

- Fermentabile: grâu, ceapă, usturoi, orz, varză și broccoli

- Fructoză: fructe, miere și sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză

- Galacto-oligozaharide: leguminoase și fasole

- Lactoză: lapte și lactate

- Polioli: fructe cu sâmburi tari, cartofi dulci, mere și țelină 

Cea de-a doua fază a dietei reprezintă reintroducerea câte unui aliment din fiecare tip, sub îndrumarea medicului curant, pentru a urmări gradul de sensibilitate şi toleranță a organismului.

Dieta fără gluten

S-a observat că pacienții care suferă de IBS prezintă o sensibilitate crescută şi față de gluten, o proteină cu efect inflamator, specifică cerealelor precum grâu, secară şi orz, dar care lipseşte din ovăz, orez, mei şi hrişcă. Aşadar, dieta fără gluten, constă în reducerea consumului de produse de brutărie şi patiserie, paste făinoase pe bază de grâu şi secară, şi înlocuirea lor cu alimente din făinuri ce nu conțin gluten.

Limitări

Ambele diete pot avea efecte adverse, la început, ca senzația de oboseală şi chiar balonare. De asemenea, presupun o luptă interioară cu poftele de alimente interzise temporar şi o imaginație culinară bogată, pentru a depăşi deprinderile anterioare şi a descoperi plăcerea noului stil de viață.