Sistemul imunitar, al cărui rol general este de a menține și restabili sănătatea organismului, poate fi influențat în activitatea sa de numeroși factori externi sau interni, obiectivi (externi) sau subiectivi (psihologici). Echilibrul imunității atârnă nu doar de factori aflați în afara controlului personal (boli genetice, afecțiuni autoimune) ci și de stilul de viață (sedentar versus activ), hrană (bogată în vitamine și minerale sau procesată), starea psiho-emoțională sau atitudinea față de dificultățile vieții (stresul perceput). Iată mai jos câțiva factori care influențează răspunsul imunitar.
1. Stresul
Stresul este definit ca ansamblul de reacții fiziologice și psihologice față de un dezechilibru perceput între cerințe și resursele proprii pentru a-l gestiona, la un moment dat. Cu alte cuvinte, ori de câte ori persoana se confruntă cu un eveniment de viață sau o solicitare pe care o evaluează ca depășind capacitățile de rezolvare, vor fi generate în minte și în corp reacții specifice stresului, precum mobilizarea pentru acțiune, agitație, anxietate, iritabilitate sau agresivitate, impulsivitate, scăderea capacității de concentrare, insomnie, comportamente de evitare, apatie.
Efectele stresului asupra imunității
Studii clinice arată faptul că persoanele care și-au evaluat nivelul de stres ca fiind mai înalt au fost mai susceptibile la infecții ale tractului respirator decât persoanele care și-au evaluat nivelul de stres ca fiind mai scăzut, indiferent de sursa stresului. Acest lucru sugerează faptul că stresul produce o dereglare generală a sistemului imunitar.
2. Tulburările de somn
Prezente sub forma insomniei sau a somnului întrerupt, neodihnitor, tulburările de somn influențează sistemul imunitar, afectând, printre altele, activitatea celulelor NK pe timpul zilei . Celulele NK au un rol important în reglarea răspunsului imun, ducând la eliminarea celulelor infectate de virusuri sau a celor maligne și distrugând celulele detectate ca fiind anormale. Cu alte cuvinte, privarea de somn contribuie la scăderea activității acestor celule pe timpul zilei, astfel încât persoana devine mai vulnerabilă.
3. Depresia
Depresia se manifestă prin simptome precum pierderea interesului sau plăcerii pentru activități, tulburări ale somnului, modificări ale greutății, fatigabilitate, sentimente de lipsă de valoare sau sentimente de vinovăție, dificultăți de concentrare sau gândire, precum și gânduri de a-și face rău, sentimente persistente de tristețe, iritabilitate, toleranță scăzută la frustrare, afectând modul în care persoana gestionează solicitările profesionale, familiale, sociale. Studiile arată că depresia este asociată cu activarea sistemului simpatic al sistemului nervos periferic, fapt care contribuie la reducerea limfocitelor T și a celulelor NK (natural killer), dar și la creșterea anticorpilor de către limfocitele B și eliberarea citokinelor, reducând abilitatea de a distruge elementele patogene intra-celulare precum virusurile, și crescând procesele inflamatorii și capacitatea de eliminare a patogenilor extra-celulari precum bacteriile.
4. Medicație și abuz de substanțe
Medicamentele antialergice, precum și cele utilizate în tratarea unor afecțiuni reumatismale (poliartrita reumatoidă, lupus etc.) pot afecta funcționarea sistemului imunitar. Spre exemplu, corticosteroizii și blocanții factorului de necroză tumorală (TNF) scad răspunsul imunitar astfel încât persoana poate deveni mai vulnerabilă la contractarea infecțiilor (în special a celor fungice). Medicamentele pe bază de morfină contribuie la suprimarea a trei tipuri de celule albe. Tratamentele pe bază de opioide, folosite în gestionarea durerii, au și ele efect de reducere a imunității și probabilitate de dezvoltare a unei dependențe de utilizare. Abuzul de substanțe (alcool, substanțe psihoactive) are efecte asemănătoare. Persoanele care consumă droguri sau alcool au risc mai înalt de a căpăta deficiențe imunitare.
5. Zahӑrul
Consumul de zahӑr conduce la perturbarea funcţionӑrii globulelor albe, responsabile pentru lupta împotriva bacteriilor patogene. Acest efect poate dura chiar şi câteva ore dupӑ ce aţi consumat bӑuturi dulci, prӑjituri sau alt dulce concentrat. De asemenea, zahӑrul are un rol important în declanşarea unor afecţiuni cronice precum diabetul de tip 2, boli cardiovasculare şi obezitatea prin efectul sӑu inflamator la nivelul intestinelor şi prin creşterea nivelului de cortizol, hormon al stresului produs de glanda suprarenalӑ.
