Ameteala - intre ORL si psihiatrie

Ameteala - intre ORL si psihiatrie

Urechea internă, ochii și creierul, alături de mușchi, sistemul circulator și sistemul osteoarticular contribuie la menținerea echilibrului și la o deplasare facilă. În cazul amețelii și vertijului, creierul primește informații insuficiente, nefiind capabil să proceseze în mod corect poziția individului. Cauzele pentru apariția amețelilor pot fi extrem de diverse, necesitând abordări complexe, cu atât mai mult cu cât amețeala nu este o boală, ci un simptom.

Cauze și factori de risc în amețeală

Amețeala poate apărea ca urmare a ridicării sau mișcării bruște a capului, uneori impunându-se așezare sau chiar întindere. Scăderea temporară a tensiunii arteriale determină o irigare slabă a creierului cu sânge. Hipoglicemia sau anemia feriprivă prezintă simptome similare asupra echilibrului. Alți factori de risc sunt: sarcina, vârsta înaintată, hipertermia, deshidratarea sau anumite medicamente. 

Tulburări emoționale din spectrul anxietății sau atacului de panică, ori afecțiuni neurologice, precum boala Parkinson și scleroza multiplă, au ca simptome, printre altele, amețeala cronică și pierderea echilibrului. Aceste tulburări, însoțite de dureri de cap și disconfort raportat la spațiul în care află pacienții necesită o abordare psihiatrică, ele depășind nivelul de competență al medicului ORL-ist. De asemenea, tratamentul va fi adaptat: farmacologic și prin terapie cognitiv-comportamentală.

Asocieri îngrijorătoare

Amețeala, ca episod temporar și de sine stătător, nu prezintă un pericol pentru pacient. Atunci când este asociată altor simptome, precum: stări cronice de oboseală, migrene și alte tipuri de dureri de cap, greață și vărsături, amețeala este considerată un semnal de alarmă al existenței unei afecțiuni severe, de la anxietate și oboseală cronică, până la traumatisme craniene și leziuni cerebrale, ce necesită consult de specialitate la medicul neurolog.

Vertijul este o altă formă de tulburare de echilibru, în care pacientul resimte că împrejurimile se învârt, tinitus sau hipoacuzie și, uneori, plenitudine auriculară. În acest caz, cauzele pot fi: o afecțiune a urechii interne, migrenă, sindromul Meniere (pentru vertijul periferic), leziuni ale sistemului nervos: afecțiuni ale cerebelului sau trunchiului cerebral (pentru vertijul central).      

Cui ne adresăm și când este necesară vizita la medic

Atunci când se identifică o recidivă a episoadelor de amețeală, asociate altor simptome din sfera neuronală, respiratorie, digestivă sau circulatorie este necesară evaluarea medicului. Se vor efectua investigații din sfera ORL, oftalmologie, cardiologie, psihiatrie, neurologie, precum și analize de sânge.